Legea 7/1996 cadastrului si a publicitătii imobiliare


EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI

Legea 7/1996 cadastrului si a publicitătii imobiliare

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Titlul I Regimul general al cadastrului

Capitolul 1 – Dispozitii generale

Art. 1 – Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economică si juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar.
Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul.
Prin imobil, în sensul prezentei legi, se întelege parcela de teren, cu sau fără constructii.

Art. 2 – Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităti administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul întregii tari.
Prin sistemul de cadastru general se realizează:
a) identificarea, înregistrarea si descrierea, în documentele cadastrale, a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, măsurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice;
b) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
c) identificarea si înregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinători legali de terenuri si de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicitătii si opozabilitatii drepturilor acestora fată de terti;
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

Art. 3 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiintează Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului.
În fiecare judet si în municipiul Bucuresti se organizează oficii de cadastru, geodezie si cartografie care vor functiona ca institutii publice cu personalitate juridică în subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
În subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se înfiintează Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru, institutie publică cu personalitate juridică.
Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a unitătilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru se aproba de către Guvern în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 4 – Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizează cadastrul de specialitate în domeniile: agricol, forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismului, zonelor protejate naturale si construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradării si altele.
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata, categoria de folosintă si proprietarul.
Titularii cadastrelor prevăzute la alin. 1 executa, în functie de domeniul specific de activitate, lucrări geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datele cerute pentru alcătuirea si actualizarea cadastrului.

Capitolul 2 – Organizarea activitătii de cadastru

Art. 5 – Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are următoarele atributii principale:
a) organizează, conduce, îndrumă si controlează executarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cartografie la nivelul întregii tari;
b) elaborează norme, promovează tehnici, procedee si metodologii de specialitate conform progreselor stiintifice si tehnice în domeniul cadastrului;
c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrări tehnice de cadastru;
d) organizează fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a sistemului unitar de cadastru;
e) asigura, în conditiile legii, în colaborare cu Ministerul Apărării Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea în stare de utilizare a retelei geodezice nationale;
f) avizează continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice necesare uzului public;
g) pune la dispozitia autoritătilor publice si a altor institutii interesate, în conditiile legii, situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile;
h) îndeplineste sarcinile ce rezultă din angajamentele internationale în domeniul sau de activitate.

Art. 6 – Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizează, la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale, atributiile prevăzute la art. 5 lit. a), f) si g) din prezenta lege. Receptia lucrărilor de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice autorizate în conditiile art. 5 lit. c), se realizează de către oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie.
În cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizează si functionează baza de date a cadastrului.

Art. 7 – Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrări de cadastru, geodezice, gravimetrice, topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apărării tarii si păstrării ordinii publice, precum si altor nevoi proprii, conform normelor tehnice ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 8 – Datele geodezice si cartografice interesînd apărarea tarii si ordinea publică se păstrează, după caz, de către Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii.

Art. 9 – Finantarea activitătii Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate ale ministerelor si altor institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, societătilor comerciale si altor persoane juridice se realizează prin mijloace financiare proprii.

Capitolul 3 – Realizarea, întretinerea si avizarea lucrărilor de cadastru

Art. 10 – Functia tehnica a cadastrului general se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a pozitiei configuratiei si mărimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosintă si pe proprietari, precum si ale constructiilor.
În cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiază destinatia, categoriile de folosintă a parcelelor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
Functia juridică a cadastrului general se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliară.


Art. 11 – La nivelul unitătilor administrativ-teritoriale – comuna, oras si municipiu – lucrările tehnice de cadastru constau în:
a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitătii administrativ-teritoriale respective;
b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitătilor, potrivit legii;
c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; măsurarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecărei unităti administrativ-teritoriale, specificându-se destinatia, categoria de folosintă si proprietarul sau, după caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate în intravilan sau în extravilan, se vor specifică, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosintă a terenurilor, încadrarea acestora pe zone în cadrul localitătii, respectiv pe clase de calitate;
d) înregistrarea litigiilor de hotare, în cazul neintelegerilor între proprietarii si/sau posesorii invecinati;
e) măsurători pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale. Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitătilor se vor face, potrivit legii, de către comisia stabilită în acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, după caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.

Art. 12 – Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al parcelelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) registrul corpurilor de proprietate;
e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosintă;
f) planul cadastral.
Detinătorii de bunuri imobile sunt obligati să permită accesul specialistilor pentru executarea lucrărilor de cadastru, sa admită, în conditiile legii, amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si să asigure zonele de protectie a acestora.
Baza de date poate fi redactată si arhivata si sub forma de înregistrări, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor, cu efect juridic echivalent.
Primării localitătilor au obligatia să asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare contra cost, sprijin în angajarea sezoniera a personalului auxiliar pentru efectuarea măsurătorilor pe teren si sa înstiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile să permită accesul specialistilor pentru executarea lucrărilor de cadastru sau, după caz, să se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lămuriri privitoare la identificarea si marcarea limitelor proprietătilor. Dacă proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezintă, marcarea si identificarea limitelor se pot face si în lipsa acestora.
După finalizarea lucrărilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, datele obtinute se prelucreaza, se înregistrează în documentele tehnice ale cadastrului si se introduc în baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecărei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor.
Contestatiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari în scris, în termen de 60 de zile de la comunicare, oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de către oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie pot face plîngere la instanta de judecătorească competenta, conform legii.

Art. 13 – Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitătilor administrativ-teritoriale – comune, orase si municipii – si se păstrează la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completării sau, după caz, a întocmirii evidentei privind publicitatea imobiliară. O copie a acestora se păstrează la biroul de carte funciară.
Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, în concordanta cu situatia de pe teren, în baza cererilor si comunicărilor făcute potrivit legii, precum si prin întretinerea lucrărilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reală din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Studiile pedologice necesare elaborării părtii economice a cadastrului de specialitate se actualizează cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrări de îmbunătătiri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de poluare a solului, actualizarea se poate face ori de cîte ori este cazul.
Actualizarea cadastrelor de specialitate prevăzute în prezenta lege se face conform specificului fiecărui domeniu în parte.

Art. 14 – În cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiază valoarea economică a bunurilor imobile, potrivit legii.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au obligatia de a furniza organelor Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.

Art. 15 – Completarea, modernizarea si mentinerea în stare de utilizare a retelei geodezice nationale necesare întocmirii si tinerii la zi a planurilor cadastrale si hartilor topografice se realizează de către unităti specializate, sub coordonarea Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 16 – În lucrările de cadastru general terenurile se împart din punct de vedere al destinatiei si al categoriei de folosintă, conform prevederilor legale.

Art. 17 – Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este împuternicit să execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrări tehnice privind comasarile, parcelarile, schimburile de terenuri si rectificările de hotar dintre unitătile administrativ-teritoriale, altele decît cele stabilite în competenta oficiilor de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Operarea acestora în planurile si registrele cadastrale se realizează de către oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 18 – Unitătile de specialitate sau, după caz, agentii economici care detin sau executa, pentru nevoi proprii, planuri topografice utilizabile si la lucrările de cadastru general sunt obligate sa pună la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, după caz, planurile originale pe termen determinat.

Art. 19 – Modul de avizare si de receptie a lucrărilor de cadastru general se stabileste de către Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Titlul II – Publicitate imobiliară

Capitolul 1 Evidenta cadastral-juridică

Art. 20 – Publicitatea imobiliară intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectuează de către birourile de carte funciară ale judecătoriilor, pentru imobilele situate în raza teritorială de activitate a acestora.
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localităti, apartinând aceluiasi proprietar, formează corpul de proprietate ce se înscrie în cartea funciară.
Mai multe corpuri de proprietăti, de pe teritoriul aceleasi localităti, apartinând unui proprietar, formează partida sa cadastrala ce se înscrie în aceeasi carte funciară.
Cărtile funciare întocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităti alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se tine de către biroul de carte funciară al judecătoriei în a carei raza teritorială de activitate este situat bunul respectiv.
Acest registru se întregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicind numărul cadastral al parcelelor si numărul de ordine al cărtilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa în care se vor păstra cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.

Art. 21 – Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicind numărul ei si numele localitătii în care este situat imobilul, precum si din trei părti:

A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numărul de ordine si cel cadastral al fiecărui imobil;
b) suprafata terenului, categoria de folosintă si, după caz, constructiile;
c) amplasamentul si vecinătătile;
d) valoarea impozabilă.

B. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie Titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea înscrisului pe care se intemeieaza acest drept;
c) stramutarile proprietătii;
d) servitutile constituite în folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;
f) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărtii funciare, cu privire la înscrierile făcute.

C. Partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosintă, abitatie, servitutile în sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale înscrise în aceasta parte;
c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificări, îndreptate sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în aceasta parte. Datele din cartea funciară pot fi redate si arhivate si sub forma de înregistrări pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu înscrisurile în baza cărora au fost redate.

Art. 22 – Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Radierea înscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face în temeiul actului care exprima consimtământul titularului la stingerea lor, cu exceptia drepturilor care se sting la împlinirea termenului mentionat în înscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor.
Hotărârea judecătorească, definitivă si irevocabilă, sau, în cazuri anume prevăzute de lege, decizia autoritătii administrative va înlocui actul prevăzut la alin. 1 si 2.

Art. 23 – Modificarea continutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobindirea si stingerea drepturilor reale.

Art. 24 – Înscrierea unui drept se poate efectua numai:
a) împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie facuta;
b) împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, si-a grevat dreptul, dacă amindoua înscrierile se cer deodată.

Art. 25 – Dacă mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urma îndreptătit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive o dată cu aceea a dreptului sau, dovedind prin înscrisuri originale întreg sirul actelor juridice pe care se intemeieaza înscrierile.

Art. 26 – Înscrierile întemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si după ce dreptul mostenitorului a fost înscris, în măsura în care se dovedeste ca mostenitorul este tinut de aceste obligatii.

Art. 27 – Înscrierile în cartea funciară devin opozabile fată de terti de la data înregistrării cererii.
Ordinea înregistrării cererii va determina rangul înscrierii.

Art. 28 – Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fată de terti, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, ascensiune, vînzare silită si uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul întelege sa dispună de ele.
În aceleasi conditii sunt opozabile fată de terti si drepturile reale dobîndite de stat si de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătoresti.

Art. 29 – Cel care a transmis sau a constituit, în folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat sa predea înscrisul translativ sau constitutiv al dreptului, pentru înscrierea în cartea funciară, dacă acest înscris este în posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afară de cazul în care s-a procedat, din oficiu, în înscriere.
În cazul în care cel obligat refuza predarea înscrisului, se va cere instantei judecătoresti sa dispună înscrierea.

Art. 30 – Dobinditorul anterior poate cere instantei judecătoresti sa acorde înscrierii sale rang preferential fată de înscrierea efectuată la cererea unui tert, care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data încheierii actului.

Art. 31 – Înscrierea provizorie în cartea funciară se face în cazul dobândirii unor drepturi afectate de o conditie suspensivă sau dacă hotărârea judecatoresca pe care se întemeiază nu este definitivă si irevocabilă.

Art. 32 – Înscrierea provizorie devine opozabilă tertilor cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub conditie si în măsura justificarii ei.
Justificarea unei înscrieri provizorii îsi întinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au făcut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au făcut conditionat de justificarea acesteia.

Art. 33 – Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în conditiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu buna-credinta, cît timp nu se dovedeste contrariul.
Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezuma ca acel drept nu exista.

Art. 34 – Cuprinsul cărtilor funciare se considera exact, în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului n-a fost înscrisă în cartea funciară vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau dacă nu a fost cunoscut, pe alta cale, aceasta inexactitate.

Art. 35 – În cazul în care cuprinsul cărtii funciare nu corespunde, în privinta înscrierii, cu situatia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
Prin rectificare se întelege radierea, îndreptarea sau mentionarea înscrierii oricărei operatiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Art. 36 – Orice persoană interesată poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă s-a constatat ca:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt întrunite conditiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanta cu situatia reală actuala a imobilului.

Art. 37 – Actiunea în rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea în fond, va fi imprescriptibila.
Fata de tertele persoane care au dobândit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea în rectificare nu se va putea porni decît în termen de 10 ani, socotiti din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere, cu exceptia cazului în care dreptul material la actiunea în fond nu s-a prescris mai înainte.

Art. 38 – Actiunea în rectificare, intemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, îsi va produce efectele fată de tertele persoane care si-au înscris vreun drept real, dobândit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, întemeindu-se pe cuprinsul cărtii funciare.
Termenul va fi de 3 ani socotiti de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului a cărui rectificare se cere.

Art. 39 – Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora actiunea nu a fost admisă.
Dacă actiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară, hotărârea judecatoresca va fi opozabilă si tertelor persoane care au dobândit dreptul după înscriere.

Art. 40 – Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.

Art. 41 – Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca să fie înscrisă, aratind, în acest din urmă caz, suma ce urmează să se garanteze prin ipoteca.
Dacă se săvârseste înstrăinarea sau ipotecarea, dreptul înscris va avea rangul înscrierii intentiei.

Art. 42 – Înscrierea intentiei de a instraina sau de a ipoteca îsi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data înregistrării cererii.
Anul, luna si ziua în care înscrierea îsi pierde efectul vor fi arătate atât în înscriere, cît si în încheierea care a ordonat-o.

Art. 43 – Orice persoană interesată va putea cerceta cartea funciară si celelalte evidente care alcătuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliară, cu exceptia evidentelor care privesc siguranta nationala.
La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cărtile funciare, cu plata taxelor legale.
Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cărtii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.
Mapa înscrisurilor privind înscrierea atacată va putea fi cerută de către instanta judecătorească.

Art. 44 – Corpul de proprietăti constituit prin înscrierile în cartea funciară se va putea modifica prin alipiri, dacă mai multe parcele se unesc într-un singur corp sau dacă se adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se măreste întinderea unei parcele.
De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, dacă se desparte o parcela de un corp sau se micsorează întinderea unei parcele. Dezlipirea unei parcele sau a unei părti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face împreună cu sarcinile care o grevează. Parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, în caz de dezlipire, un corp de proprietate separat.

Art. 45 – În caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dacă o parcela trece dintr-o carte funciară în alta, sau reinscrierii, dacă, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeasi carte funciară ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o parcela a unui alt corp de proprietate.
Dacă se transcrie o parte din parcela într-o alta carte funciară, restul se înscrie în vechea carte funciară, cu mentionarea noului număr si a întinderii, iar dacă toate parcelele înscrise într-o carte funciară au fost transcrise, aceasta se va închide si nu va mai putea fi redeschisă pentru noi înscrieri.

Art. 46 – În cazul proprietătii imobiliare comune ori în indiviziune vor fi înscrisi în aceeasi carte funciară toti proprietarii. În ceea ce priveste proprietatea indiviză, se va indica cota fiecărui coproprietar.

Art. 47 – Dacă o constructie face obiectul proprietătii pe etaje sau pe apartamente, se va întocmi o carte funciară colectivă pentru întreaga constructie si cîte o carte funciară individuală pentru fiecare etaj sau apartament având proprietari diferiti.
Imobilul va fi indicat în cartea funciară colectivă cu un număr de parcele nefractionat. În cărtile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va indica cu un număr fractionat, al cărui numarator va fi numărul de parcela arătat în cartea funciară colectivă, iar numitorul va fi, după caz, numărul etajului sau al apartamentului.
Înscrierile care privesc întreaga clădire se vor face în ambele cărti funciare.

Art. 48 – Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, după caz, al unitătii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în registrul de publicitate special al unitătii administrativ-teritoriale pe care sunt situate.
Registrele de publicitate se tin de către biroul de carte funciară al judecătoriei.

Capitolul 2 – Procedura de înscriere în cartea funciară

Art. 49 – Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la biroul de carte funciară al judecătoriei si va fi însotită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere. Copia legalizată se va păstra în mapa biroului cu carte funciară.
În cazul hotărârii judecătoresti, se va prezenta o copie legalizată, cu mentiunea ca este definitivă si irevocabilă.
Cererile de înscriere se vor inregistra de îndată în registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor.
Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelasi birou de carte funciară, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmînd ca prin judecata să se hotărască asupra rangului si asupra radierii încheierii nevalabile.

Art. 50 – În cazul în care judecătorul de la biroul de carte funciară admite cererea, dispune înscrierea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineste următoarele conditii:
a) cerintele de validitate a actului juridic;
b) are deplina putere doveditoare;
c) indica numele părtilor;
d) individualizează imobilul cu numărul de parcela;
e) este însotit de o traducere legalizată, dacă nu este întocmită în limba română.
Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului parcelei si a cărtii funciare, precum si a părtii cărtii funciare în care urmează a se face înscrierea.
În cazul în care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 51 – Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întruneste conditiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivată. Despre respingerea cererii se va face mentiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia.
Dispozitiile alineatului precedent se aplică si în cazul cererilor de radiere.

Art. 52 – Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauza, în termen de 20 de zile de la pronuntarea încheierii, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la data înregistrării cererii.
Încheierea este supusă căilor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciară si se înscrie în cartea funciară.
În cazul în care se va declara si recurs, cererea de înscriere respectiva se va comunică biroului de carte funciară pentru înscriere.
Hotărârea judecătorească definitivă si irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului de carte funciară, de către instanta care s-a pronuntat ultima asupra fondului.

Art. 53 – Înscrierile si radierile efectuate în cărtile funciare nu pot fi rectificate decît pe baza hotărârii instantei judecătoresti rămase definitivă si irevocabilă.
Prevederile art. 52 se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 54 – În cazul în care o carte funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o alta carte funciară, precum si în cazul în care o carte funciară a fost distrusa, pierdută ori a devenit nefolosibila, în total sau în parte, din diferite cauze, întocmirea, completarea si reconstituirea, după caz, se vor face de către judecătorul de la biroul de carte funciară, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesati, pe baza unei încheieri. În acest scop se vor folosi toate înscrisurile privitoare la imobilele în cauza pentru identificarea parcelelor si a suprafetelor, precum si situatia dreptului de proprietate, schita de plan, constatări la fata locului sau, după caz, înregistrările după microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor.
Încheierea poate fi atacată, după caz, în conditiile art. 52 alin. 2.

Art. 55 – Erorile materiale săvârsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin încheiere motivată, de către judecătorul de la biroul de carte funciară, la cerere sau din oficiu, cu sau fără citarea părtilor. Aceasta încheiere se va comunică părtii care nu a fost prezenta.
În acest caz se vor aplica, prin asemănare, dispozitiile art. 38-40.

Art. 56 – Notarul public care a întocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara, din oficiu, înscrierea în cartea funciară. În acest scop, va trimite cererea de înscriere a acestui act, în ziua întocmirii lui sau cel mai tirziu a doua zi, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a carei raza de activitate se afla imobilul, în afară de cazul în care partea interesată si-a rezervat dreptul de a face diligentele necesare pentru înscriere.
Instanta judecătorească va transmite, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă definitivă si irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real sau imobiliar, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a carei raza de activitate se afla imobilul.
Instanta judecătorească nu va trece la dezbaterea în fond a actiunii privind desfiintarea actului juridic supus înscrierii, dacă acesta nu a fost înscris, în prealabil, pentru informare, în cartea funciară.

Art. 57 – Ministerul Justitiei organizează, coordonează si controlează activitatea de publicitate a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor, printr-un compartiment de specialitate.

Titlul III Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale

Capitolul 1 – Dispozitii tranzitorii

Art. 58 – Înscrierile făcute în conformitate cu actele normative în vigoare în registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, în cărtile funciare si în cărtile de publicitate funciară, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, îsi vor produce si după această dată efectele prevăzute, cu exceptia cazurilor în care drepturile de proprietate si celelalte drepturi reale au fost afectate în orice mod prin efectul legii.
Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliară se preiau si se conserva de către birourile de carte funciară ale judecătoriilor în a căror rază de activitate se afla imobilele, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Executarea silită imobiliară va urma dispozitiile Codului de procedura civilă si pentru actele de executare începute potrivit Legii LX din anul 1881, cu modificările aduse prin Legea nr. 54 din anul 1912.

Art. 59 – Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, încheiat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcriptiuni si inscriptiuni ori, după caz, neînscris în cartea funciară, îsi produce efectele la data înscrierii în cartea funciară, potrivit regimului juridic la data încheierii lui. Actul sub semnatura privată, valabil încheiat, va fi luat în considerare, dacă are data certa anterioară intrării în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 60 – Actiunile introduse în temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare, aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor solutiona potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotărârile judecătoresti definitive, prin care s-au admis aceste actiuni, vor fi înscrise în cartea funciară.

Art. 61 – Actele si faptele privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general se vor înscrie cu caracter nedefinitiv, în cîte o carte funciară, urmînd ca înscrierea definitivă să fie efectuată la punerea în aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu. În aceleasi conditii se vor înscrie si titlurile de proprietate emise în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La cererea de înscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se referă înscrierea, întocmită de un cadrul tehnic de specialitate autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor, suprafetele, categoriile de folosintă, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data întocmirii si numele celui care a întocmit schita.
Măsurătorile cadastrale efectuate în cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si evidentiate ca atare în documentele cadastrale si în titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, dacă acestea corespund normelor metodologice de cadastru elaborate de către Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Lucrările tehnice de cadastru vor sta la baza eliberării titlurilor de proprietate, emise în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde acestea n-au fost întocmite si inminate.

Art. 62 – Modul de înscriere în evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinând Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii se va stabili de către Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, împreună cu aceste organe.

Art. 63 – Dacă se constata unele diferente între suprafetele înscrise în actele de proprietate si situatia reală din teren, rezultată din măsurătorilor executate pentru întocmirea cadastrului general, consiliile locale vor înstiinta pe proprietarii interesati.
Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritorială se compensează între proprietarii în cauza.
Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de către persoanele autorizate care efectuează măsurătorile si se comunică celor în cauza si primarilor.

Art. 64 – Orice neintelegeri cu privire la identificarea si măsurarea parcelelor de teren, precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de către instantele judecătoresti.

Art. 65 – Ministerul Justitiei va întocmi, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor.

Capitolul 2 – Sanctiuni

Art. 66 – Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) folosirea, în documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii decît cele înscrise în documentatia cadastrului;
b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrărilor de cadastru, a celor geodezice, topografice si fotogrammetrice;
c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrărilor de cadastru de către cei care le detin, cu exceptia Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fără avizul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al ministerelor interesate, care executa lucrări de cadastru de specialitate.
Faptele prevăzute la lit. a) si b) se sanctionează cu amendă de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevăzute la lit. c) si d) cu amendă de la 750.000 la 1.500.000 lei.
Amenzile se aplică persoanelor fizice si juridice.

Art. 67 – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal încheiat de persoane împuternicite de ministerele care executa astfel de lucrări, de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.
Contraventiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor geodezie din reteaua nationala, amplasate pe sol sau pe clădiri, sau împiedicarea unor măsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal înfiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, căilor navigabile, delimitarilor silvice, geologice si miniere, fără aprobarea prevăzută de lege.

Capitolul 3 – Dispozitii finale

Art. 68 – În termen de 90 de zile de la data definitivării lucrărilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritorială – comuna, oras sau municipiu -, oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciară ale judecătoriilor evidenta privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul fiecărei localităti din circumscriptia acestora, în vederea întocmirii cărtilor funciare ale imobilelor.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciară de pe lângă judecătorii realizează, păstrează si asigura conservarea copiilor de sigurantă de pe documentele de cadastru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliară, inclusiv de pe microfilme sau alte suporturi.

Art. 69 – Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului se reorganizează în Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol, ca institutie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se reorganizează în oficii de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, ca institutii publice cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Modul de organizare si de functionare si atributiile institutiilor prevăzute la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si statutul personalului acestora se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevăzute la art. 3, 21 si 68 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în raport cu atributiile ce revin fiecăruia.

Art. 70 – Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, împreună cu ministerele care răspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justitiei vor stabili, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta cadastrala tehnica, economică si juridică, înscrierea actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.
Autoritătile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte funciară, prevăzute în prezenta lege, spatiile necesare desfăsurării activitătii acestora.

Art. 71 – Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliară, precum si din cadastrele de specialitate reprezintă bun proprietate publică a statului si sunt accesibile, contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta nationala sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilor legale.
Sistemul informational al cadastrului si publicitătii imobiliare se va integra în Sistemul National de Informatizare al României.

Art. 72 – Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
La data finalizarii lucrărilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unui judet îsi încetează aplicabilitatea, pentru judetul respectiv, următoarele dispozitii legale: – art. 1.801, 1.802 si 1.816-1.823 din Codul civil;
– art. 710-720 din Codul de procedură civilă, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
– Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cărtile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare;
– Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cărtilor funciare provizorii din vechiul Regat în cărti de publicitate funciară, publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificările ulterioare;
– Decretul nr. 2.142 din 12 iunie 1930 pentru functionarea cărtilor funduare centrale pentru căile ferate si canaluri;
– Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silită imobiliară, cu modificările ulterioare.
După definitivarea cadastrului la nivelul întregii tari, se abroga:
– art. 1.801, 1.802 si 1.816-1.823 din Codul civil;
– art. 710-720 din Codul de procedură civilă, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
– Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cărtile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare;
– Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cărtilor funciare provizorii din vechiul Regat în cărti de publicitate funciară, publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificările ulterioare;
– Decretul nr. 2.142 din 12 iunie 1930 pentru functionarea cărtilor funduare centrale pentru căile ferate si canaluri;
– Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silită imobiliară, cu modificările ulterioare.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:
– art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29 octombrie 1974, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974, cu modificările ulterioare;
– anexa nr. 1 la Decretul nr. 146/1985 privind înfiintarea colectivelor de lucrări cadastrale;
– Decretul nr. 305 din 15 septembrie 1971 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate, publicat în Buletinul Oficial nr. 111 din 26 septembrie 1971;
– orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 8 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 12 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
PRESEDINTELE SENATULUI
ION SOLCANU

Bucuresti, 13 martie 1996.
Nr. 7.