Regulament de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice din 23.01.2003


EMITENT: GUVERN

Regulament de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice din 23.01.2003

Capitolul 1 – Dispozitii generale

Art. 1 – Participantii la trafic sunt obligati să respecte regulile de circulatie si semnificatia mijloacelor de semnalizare, precum si celelalte dispozitii din prezentul regulament. Acestia trebuie să se comporte pe drumul public astfel încât sa nu constituie un pericol sau un obstacol pentru circulatia rutiera.

Art. 2 – (1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia, să aplice, sa instaleze, sa întretină si sa tină evidenta mijloacelor de semnalizare rutiera si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei.
(2) Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere în scopul determinării pietonilor si conducătorilor de vehicule să respecte semnificatia semnalizarii rutiere.
(3) Aplicarea si instalarea mijloacelor de semnalizare rutiera, a echipamentelor si amenajărilor rutiere destinate sigurantei circulatiei se efectuează numai cu acordul politiei.

Art. 3 – (1) Se interzice închiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia vehiculelor ori a pietonilor, depozitarea sau lăsarea de materiale ori obiecte pe partea carosabilă a drumurilor publice, pe trotuare, precum si în parcari amenajate si semnalizate corespunzător.
(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), închiderea circulatiei, executarea de lucrări ori instituirea de restrictii pe drumul public se face de către administratorul acestuia numai cu acordul politiei, conform normelor metodologice comune elaborate de Ministerul de Interne si de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
(3) Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat sa realizeze amenajări rutiere care să permită derularea în siguranta a circulatiei, iar atunci când acestea se efectuează pe trotuar, sa construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă si protejate corespunzător.
(4) La terminarea lucrărilor, executantul este obligat sa aducă drumul la starea initială, iar administratorul drumului public sa verifice si sa receptioneze lucrările numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege si avizelor obtinute anterior începerii lucrărilor.

Art. 4 – (1) Administratorul drumului public trebuie să ia măsuri de inlaturare imediata a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuratiei, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a acestuia.
(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sa îl degajeze, sa curete si sa readuca drumul la starea initială.

Art. 5 – (1) La intersectia unui drum public cu o cale ferată, administratorul caii ferate trebuie să asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreună cu administratorul drumului public, sa stabilească, sa instaleze si sa întretină mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competentelor, cu acordul politiei.
(2) La trecerea la nivel cu calea ferată, administratorul căilor ferate si cel al drumului public, împreună cu detinătorii terenurilor invecinate sunt obligati sa înlăture obstacolele si sa interzică amplasarea de panouri, afise, instalatii, precum si constructii care ar diminua vizibilitatea din locul unde conducătorul de vehicul este obligat sa oprească.
(3) Dacă la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere nu se pot asigura conditiile prevăzute la alin. (2), administratorul drumului public împreună cu cel al caii ferate, cu acordul politiei, iau măsuri, după caz, pentru:
a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgentei stabilite de aceste autorităti;
b) desfiintarea trecerii cu devierea circulatiei rutiere pe alta trecere la nivel cu calea ferată invecinata, cu vizibilitate asigurata sau prevăzută cu bariera manuală;
c) separarea fluxurilor de circulatie rutiera, respectiv feroviara, prin construirea unor pasaje subterane sau aeriene.

Art. 6 – (1) Traseele si statiile mijloacelor de transport public de persoane se stabilesc conform reglementărilor în vigoare.
(2) Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere, în afară părtii carosabile, destinate statiilor pentru oprirea autobuzelor si troleibuzelor.
(3) Statiile mijloacelor de transport public de persoane, cu exceptia celor pentru tramvaie, se amenajeaza, în conditiile prevăzute la alin. (2), la cel putin 50 m de coltul intersectiei, după traversarea acesteia.
(4) Dacă în localităti traseele autobuzelor trec peste calea ferată la acelasi nivel, în ambele părti înainte de trecere trebuie să existe statii de oprire la cel putin 50 m de aceasta.
(5) Statiile mijloacelor de transport public de persoane în regim de taxi se stabilesc de către autoritătile administratiei publice locale si administratorii drumurilor, cu acordul politiei.

Art. 7 – Se interzice organizarea de mitinguri, manifestări sau de orice alte activităti culturale, sportive ori comerciale pe drumurile publice fără acordul politiei si avizul administratorului drumului public.

Art. 8 – (1) Inspectoratul General al Politiei Române, consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin structurile specializate, organizează actiuni permanente de popularizare si cunoastere a regulilor de circulatie.
(2) Politia informează si face recomandări cu privire la circulatia pe drumurile publice, nemijlocit ori prin mass-media.

Capitolul 2 – Vehiculele

Sectiunea 1 – Starea tehnica a vehiculelor si controlul acesteia

Art. 9 – (1) Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile si tramvaiele trebuie să fie în buna stare de functionare si sa îndeplinească conditiile tehnice stabilite de autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
(2) Pentru a fi înregistrate, vehiculele apartinând Ministerului de Interne sau Ministerului Apărării Nationale trebuie să îndeplinească conditiile tehnice stabilite prin norme metodologice elaborate de aceste ministere, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 10 – (1) Pentru a putea fi mentinute în circulatie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele se inspecteaza periodic din punct de vedere tehnic, în conditiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
(2) Se inspecteaza din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulatie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele cărora le-au fost efectuate reparatii capitale si cele care, în urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de directie, instalatia de franare sau la structura de rezistenta a caroseriei ori a sasiului.

Art. 11 – Inspectia tehnica se efectuează în statii autorizate de către autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar termenul până la care trebuie efectuată următoarea inspectie tehnica se consemnează în anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, în functie de categoria vehiculului, potrivit legii.

Art. 12 – (1) Autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase trebuie să îndeplinească conditiile tehnice si de agreare, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier international al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.
(2) Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) trebuie să posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectuează.

§1. Conditiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele si remorcile
Art. 13 – Autovehiculele, remorcile si tramvaiele trebuie să fie dotate, prin constructie, cu instalatii de iluminare, semnalizare si avertizare sonora, omologate, care să corespundă conditiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 14 – Se interzic montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele decât cele omologate, precum si circulatia pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc.

Art. 15 – Semnalele si mijloacele speciale de avertizare luminoasa si sonora pot fi utilizate numai atunci când autovehiculul pe care acestea sunt montate se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni care au caracter de urgenta.

Art. 16 – Se interzice detinerea în autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar si a dispozitivelor antiradar.

§2. Conditiile tehnice minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, ciclomotoarele, vehiculele cu tractiune animala si cele trase sau impinse cu mana
Art. 17 – În circulatia pe drumurile publice, bicicleta fără motor trebuie:
a) să fie prevăzută cu dispozitiv de franare eficace;
b) să fie dotată cu mijloc de avertizare sonora; se interzic echiparea si folosirea unui mijloc de avertizare sonora specific autovehiculelor;
c) să fie echipata în fata cu lumina de culoare alba sau galbena, iar în spate cu lumina de culoare rosie si cu cel putin un element reflectorizant, vizibil, de aceeasi culoare.

Art. 18 – În circulatia pe drumurile publice, ciclomotorul trebuie:
a) să fie prevăzut cu instalatie de franare eficace;
b) să fie dotat cu mijloc de avertizare sonora;
c) să fie echipat cu instalatie de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonica si de protectie a mediului;
d) să fie prevăzut în fata cu lumini de culoare alba sau galbena, iar în spate cu lumina si un dispozitiv reflectorizant de culoare rosie.

Art. 19 – (1) Vehiculul cu tractiune animala trebuie să fie dotat în fata cu doi catadioptri de culoare alba, iar în spate cu doi catadioptri de culoare rosie, omologati, montati cat mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
(2) Atunci când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte conditii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum si pe timpul noptii vehiculul cu tractiune animala trebuie să fie dotat în plus, în partea laterala stanga cu o lumina de culoare alba sau galbena.
(3) Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin. (1) si (2) trebuie mentinute curate si intacte, iar vizibilitatea lor sa nu fie obturata de elementele constructive ale vehiculului sau de incarcatura transportată.
(4) Conducătorul vehiculului cu tractiune animala trebuie să aplice pe harnasamentul animalului tragator materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu usurinta de către ceilalti participanti la trafic.

Art. 20 – Vehiculul tras sau impins cu mana trebuie să fie prevăzut, în fata si în spate, cu un dispozitiv reflectorizant omologat, de culoare alba, respectiv rosie.

Art. 21 – (1) Controlul stării tehnice a vehiculelor se efectuează de către politie, împreună cu specialisti din institutiile abilitate de legislatia în vigoare.
(2) Modul de organizare si efectuare a controlului se stabileste prin ordin comun al ministrului de interne si al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

Sectiunea a 2-a – Înmatricularea, înregistrarea si radierea din circulatie a vehiculelor

Art. 22 – (1) Detinătorii de vehicule sunt obligati să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulatie si să solicite radierea lor din evidenta, potrivit prezentului regulament.
(2) Detinătorii de autovehicule înmatriculate trebuie să monteze pe acestea placutele cu numerele de înmatriculare.
(3) Detinătorii de vehicule înregistrate trebuie să monteze pe acestea placutele cu numerele de înregistrare sau sa înscrie aceste numere pe vehicule.

§1. Înmatricularea autovehiculelor si remorcilor
Art. 23 – (1) Vehiculele fabricate în tara sau, după caz, importate, care, prin constructie, pot circula cu o viteză mai mare de 6 km/h, trebuie să fie omologate pentru a circula pe drumurile publice.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) categoriile de vehicule stabilite de autoritatea competentă.

Art. 24 – Se înmatriculează numai autovehiculele si remorcile omologate, potrivit legii, de către Regia Autonomă „Registrul Auto Roman”.

Art. 25 – Omologarea pentru circulatie atesta ca autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului si de protectie a mediului înconjurător, prevăzute de lege, precum si destinatiei acestora.

Art. 26 – (1) În urma omologării pentru circulatie a autovehiculului sau remorcii, detinătorului i se eliberează cartea de identitate a vehiculului.
(2) Caracteristicile constructive sau de folosintă ale vehiculului omologat pentru circulatie nu pot fi modificate decât în conditiile prevăzute de lege.

Art. 27 – (1) Autovehiculele si remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticitătii de către Regia Autonomă „Registrul Auto Roman”, care eliberează în acest sens certificate de autenticitate.
(2) Certificarea autenticitătii unui vehicul atesta ca acesta nu prezintă modificări ale elementelor de identificare atribuite de constructor si ca documentele vehiculului eliberate de autoritătile străine sunt autentice. Optional, certificarea pentru autenticitate poate atesta si faptul ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în tara sau străinătate, la data solicitării, potrivit bazelor de date la care Regia Autonomă „Registrul Auto Roman” are acces.

Art. 28 – (1) Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei, alterarii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor detinători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulatia pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul si remorca pentru care politia poate stabili provenientă legală a acestuia.
(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei împreună cu Ministerul de Interne stabilesc, pe bază de protocol, categoriile de vehicule pentru care este obligatorie certificarea autenticitătii, înainte de înmatriculare, precum si extinderea sau restrangerea acestor categorii.
(3) Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate si date în urmărire de Inspectoratul General al Politiei Române nu se înmatriculează.
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) autovehiculele si remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispozitie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare si în cartea de identitate a vehiculului se înscrie mentiunea „Autovehicul declarat furat din (tara) la data de … .”.
(5) Circulatia vehiculelor prevăzute la alin. (4) este permisă doar pe teritoriul României.

Art. 29 – Autoritatea competenta pentru înmatricularea si radierea autovehiculelor si remorcilor este Directia Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate.

Art. 30 – (1) Autovehiculul si remorca se înmatriculează, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competentă în raza căreia proprietarul îsi are domiciliul sau sediul, pentru persoanele române, ori resedinta sau domiciliul în cazul cetătenilor străini.
(2) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate inmatricula la autoritatea competentă în raza căreia persoana juridică are reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unităti subordonate.
(3) Autovehiculele apartinând Ministerului Apărării Nationale sau Ministerului de Interne, înregistrate în sistem propriu, pot fi înmatriculate si la autoritatea competentă.

Art. 31 – (1) Persoana care detine autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state si are sau îsi stabileste domiciliul ori resedinta în România este obligată să le înmatriculeze în termen de 90 de zile de la data intrării în tara a acestora sau de la data stabilirii domiciliului ori resedintei proprietarului în România.
(2) Orice vehicul înmatriculat în străinătate care nu este în proprietatea unei persoane cu domiciliul, resedinta sau sediul în România, dar se afla în folosintă cu orice titlu a unei astfel de persoane, poate circula în România o singura perioada de maximum 120 de zile de la intrarea în tara.
(3) În cazul nerespectării dispozitiilor de la alin. (1) si (2), după expirarea termenelor, pe lângă sanctiunea contraventională, politia va retine certificatul si placutele cu numerele de înmatriculare străine, care vor fi remise autoritătilor emitente.

Art. 32 – La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcute cu un singur număr de înmatriculare, cu exceptia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.

Art. 33 – (1) Înmatricularea autovehiculului si a remorcii se face pe baza următoarelor documente:
a) cererea solicitantului, care cuprinde si declaratia acestuia, pe proprie răspundere, cu privire la modul de intrare în proprietatea sa a vehiculului;
b) fisa de înmatriculare, semnată, după caz, de actualul si de fostul proprietar, cu vizele care atesta plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport;
c) cartea de identitate a vehiculului, prevăzută cu elementele de secretizare aplicate de Regia Autonomă „Registrul Auto Roman”, în original si în copie;
d) actul de proprietate al autovehiculului sau remorcii, în original si în copie;
e) actul de identitate al solicitantului, în original si în copie;
f) dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate, cu exceptia autovehiculelor noi, la prima înmatriculare;
g) copia documentului de asigurare pentru cazuri de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României;
h) dovada de efectuare a formalitătilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanenta) sau temporar (pentru înmatricularea temporară), în cazul autovehiculelor si al remorcilor dobândite din străinătate;
i) dovada de plată a taxei de înmatriculare;
j) dovada de plată a contravalorii certificatului de înmatriculare;
k) dovada de plată a contravalorii plăcutelor cu numere de înmatriculare;
l) dovada de identificare a vehiculului, eliberata de Regia Autonomă „Registrul Auto Roman”, cu exceptia vehiculelor aflate la prima înmatriculare, sau certificatul de autenticitate al vehiculului, după caz.
(2) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) si e) se restituie pe loc, după confruntarea cu copiile acestora.
(3) În cazul autovehiculului si remorcii de provenientă străină care nu sunt comercializate de agenti economici autorizati si care se înmatriculează pentru prima data în România, se solicita, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), documentele de înmatriculare eliberate de autoritătile străine, în original. În cazul existentei unor indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificări prin structurile specializate ale politiei, timp în care solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizatii provizorii de circulatie.
(4) Persoana juridică care solicită înmatricularea trebuie să depună, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), si acte care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal.

Art. 34 – Autovehiculele si remorcile apartinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane străine cu statut diplomatic, care îsi desfăsoară activitatea în România, se înmatriculează, la cererea celor interesati, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acelorasi documente prevăzute la art. 33, cu exceptia taxei de înmatriculare si a dovezii de plată a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport dacă, pe bază de reciprocitate, se acordă scutiri pentru acestea.

Art. 35 – (1) Se înmatriculează temporar autovehiculele si remorcile care:
a) urmează să fie scoase definitiv din România;
b) sunt importate în regim temporar, potrivit legii;
c) sunt de provenientă străină, comercializate în România în sistem leasing.
(2) Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), înmatricularea temporară se efectuează pentru o perioadă ce nu poate depăsi termenul de valabilitate al asigurării internationale (cartea verde), iar pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), perioada de înmatriculare temporară nu poate depăsi sfârsitul anului în curs, dacă solicitarea a fost facuta în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârsitul anului următor, dacă solicitarea a fost facuta în ultimele 3 luni ale anului în curs.
(3) Pentru autovehiculele si remorcile care se introduc în România printr-o operatiune de leasing extern sau pentru cele prevăzute la alin. (1) lit. c), durata de înmatriculare temporară se atribuie până la expirarea contractului de leasing, fără a se depăsi termenul limita stabilit pentru importul temporar.

Art. 36 – Pentru fiecare autovehicul sau remorca înmatriculată se eliberează un certificat de înmatriculare. Forma si continutul acestuia se stabilesc de către autoritatea competentă.

Art. 37 – În cazul schimbării oricăror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, titularul acestuia este obligat să solicite autoritătii emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit aceasta modificare.

Art. 38 – (1) Autoritatea competenta autorizeaza provizoriu circulatia autovehiculelor si a remorcilor neinmatriculate, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, în vederea efectuării formalitătilor premergătoare înmatriculării. În cazuri bine întemeiate, se pot atribui succesiv mai multe astfel de autorizatii pentru acelasi vehicul.
(2) Autorizatia provizorie de circulatie da dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.

Art. 39 – (1) Autoritatea competenta înmatriculează pentru probe autovehicule si remorci:
a) care efectuează probe în vederea omologării, precum si a autosasiurilor care efectuează deplasări de la unitătile constructoare la cele care le caroseaza, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;
b) care se comercializează, în vederea probelor solicitate de clienti, la cererea persoanelor juridice care detin spatiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor si au un volum mediu de vânzări de cel putin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o luna.
(2) Certificatele de înmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberării.
(3) Autovehiculele care participa la concursuri automobilistice pe teritoriul României pot fi autorizate provizoriu pentru circulatie, pe o perioadă de cel mult 30 de zile si numai pe traseele mentionate în autorizatie.
(4) Se interzic transportul comercial de bunuri si persoane cu autovehicule si remorci care circulă în baza înmatriculării pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule si remorci de provenientă străină pentru care nu au fost efectuate formalitătile vamale în România, precum si circulatia vehiculelor prevăzute la alin. 1 lit. b), în afară judetului sau a municipiului Bucuresti, în raza căruia îsi are sediul titularul certificatului de înmatriculare pentru probe.

Art. 40 – Se interzice circulatia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor dacă:
a) termenul prevăzut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau temporară a expirat;
b) dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare retinut potrivit legii este fără drept de circulatie sau cu durata dreptului de circulatie expirată.

§2. Înregistrarea vehiculelor
Art. 41 – (1) Tramvaiele, troleibuzele, masinile autopropulsate pentru lucrări, masinile agricole sau forestiere, vehiculele cu tractiune animala, precum si cele pentru care nu exista obligatia înmatriculării se înregistrează la consiliile locale, potrivit reglementărilor emise de acestea.
(2) O dată cu înregistrarea vehiculelor prevăzute la alin. (1), se emite certificatul si se atribuie un număr de înregistrare compus din denumirea localitătii sau abrevierea denumirii localitătii si un număr de ordine.
(3) Consiliile locale stabilesc traseele de circulatie ale vehiculelor prevăzute la alin. (1).

Art. 42 – Se interzic circulatia pe drumul public a vehiculelor neinregistrate ori care nu poarta numărul de înregistrare, precum si circulatia acestora pe alte trasee decât cele stabilite.

§3. Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii si de probe
Art. 43 – (1) La înmatriculare, fiecărui autovehicul sau fiecărei remorci i se atribuie un număr de înmatriculare compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numărul de ordine si o combinatie de trei litere.
(2) Numărul de înmatriculare al autovehiculelor si remorcilor prevăzute la art. 34 este compus din indicativul CD, CO sau TC, după caz, si numărul de ordine.
(3) În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numărul de ordine se adauga luna si anul în care expira valabilitatea înmatriculării.
(4) La autorizarea provizorie a circulatiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numărul de ordine.
(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numărul de ordine si înscrisul „PROBE”.
(6) La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulatie se eliberează si placutele cu numărul atribuit.

Art. 44 – (1) Numărul de înmatriculare, cel provizoriu si de probe se aplică pe plăcute metalice, având fondul alb reflectorizant si înscrisul cu litere majuscule si cifre arabe, în relief.
(2) Placutele se fixează la partea din fata si din spate a autovehiculului, iar la motocicleta, motoreta si remorca, numai la partea din spate, în locurile special destinate.
(3) Pe placuta din spate se aplică ecusonul care atesta efectuarea inspectiei tehnice periodice.

Art. 45 – Indicativele judetelor si al municipiului Bucuresti, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului placilor si ale înscrisurilor aplicate, precum si conditiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii.

Art. 46 – Numerele de înregistrare, forma si dimensiunile plăcutelor cu numere de înregistrare pentru vehiculele apartinând Ministerului Apărării Nationale sau Ministerului de Interne se stabilesc si se atribuie de aceste institutii.

§4. Radierea din circulatie a vehiculelor
Art. 47 – (1) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligati să solicite radierea din evidenta a acestora, în termen de 30 de zile, în următoarele cazuri:
a) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane;
b) la schimbarea domiciliului sau sediului în raza de competenta a altei unităti administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat;
c) la scoaterea definitivă din România a autovehiculului sau remorcii;
d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public si dacă fac dovada ca acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii.
(2) În cazul furtului, radierea din circulatie se efectuează după 90 de zile de la data înregistrării plângerii, la solicitarea proprietarului.
(3) Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurator se radiază în baza ordonantei motivate a procurorului sau a încheierii instantei de judecată.
(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia dacă nu mai doreste sa-l păstreze în circulatie, cu conditia depozitarii lui în alte spatii decât cele apartinând domeniului public.
(5) Se radiază din oficiu vehiculul abandonat ori fără stăpân, în conditiile prevăzute de lege, precum si vehiculul care a apartinut unei persoane juridice desfiintate si pentru care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioadă mai mare de 3 ani.
(6) Radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, administratiei financiare competente, potrivit legii.

Art. 48 – Radierea se face pe baza depunerii certificatului si plăcutelor cu numere de înmatriculare, a cărtii de identitate a autovehiculului, a fisei de înmatriculare cu viza administratiei financiare competente, precum si a documentelor care atesta faptul ca a intervenit una dintre situatiile prevăzute la art. 47 alin. (1)-(5).

Sectiunea a 3-a – Obligatiile detinătorilor de vehicule

Art. 49 – Detinătorii de vehicule sunt obligati sa comunice, la cererea politiei, identitatea persoanelor cărora le-au încredintat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice, în cazul în care aceste persoane au săvârsit infractiuni sau au comis contraventii.

Art. 50 – (1) Proprietarul de autovehicul sau remorca, cu domiciliul, sediul sau resedinta în România, este obligat:
a) sa declare autoritătii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
b) să solicite Regiei Autonome „Monitorul Oficial” publicarea pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de înmatriculare;
c) să solicite eliberarea unui nou document în locul celui furat, pierdut sau distrus;
d) să depună imediat, la autoritatea emitenta, originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obtinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia;
e) să prezinte vehiculul pentru a fi supus inspectiei tehnice la termenul si în conditiile prevăzute de lege.
(2) Persoanele juridice detinătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), si următoarele obligatii:
a) sa verifice starea tehnica a vehiculelor, să facă mentiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu si sa nu permită iesirea în circulatie a celor care nu îndeplinesc conditiile tehnice;
b) sa elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleacă în cursa;
c) sa nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu poseda permis de conducere corespunzător sau atestat profesional;
d) sa nu permită conducătorilor de vehicule sa plece în cursa sub influenta băuturilor alcoolice, a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuata de oboseala;
e) sa tină seama de observatiile făcute de politisti sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) sa anunte imediat politia despre orice accident săvârsit de conducătorii de vehicule proprii;
g) sa instaleze la intrările si iesirile din garaje si depouri indicatoare de prevenire;
h) sa verifice respectarea timpilor de repaus si de odihnă, precum si a regimului legal de viteza, prin citirea înregistrărilor aparatelor prevăzute la art. 259;
i) să asigure prin mijloace proprii testarea anuală a calificării conducătorilor de autovehicule în scopul însusirii corecte si al respectării de către acestia a dispozitiilor legale ce reglementează circulatia pe drumurile publice.

Art. 51 – (1) Detinătorii de autovehicule pot monta pe acestea sisteme antifurt.
(2) Se interzice montarea pe autovehicule a sistemelor antifurt sonore care se declanseaza la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăsească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.

Capitolul 3 – Conducătorii de vehicule

Sectiunea 1 – Permisul de conducere

Art. 52 – Conducătorii de autovehicule si tramvaie trebuie să posede permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus.

Art. 53 – Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii si subcategorii de vehicule:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fără atas;
b) CATEGORIA B:
1. autovehiculul a cărui masă totală maxima autorizata nu depăseste 3.500 kg si al cărui număr de locuri pe scaune, în afară conducătorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depăseste 750 kg;
3. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depăseste 3.500 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii nu depăseste masa proprie a autovehiculului tragator;
c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totală maxima autorizata depăseste 750 kg, iar masa totală maxima autorizata a întregului ansamblu depăseste 3.500 kg;
d) CATEGORIA C:
1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maxima autorizata este mai mare de 3.500 kg;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depăseste 750 kg;
e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria C si o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg;
f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afară locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate atasa o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depăseste 750 kg;
g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din categoria D si o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
h) CATEGORIA Tr: tractor si masina autopropulsata pentru lucrări;
i) CATEGORIA Tb: troleibuz;
j) CATEGORIA Tv: tramvai;
k) SUBCATEGORIA A1: motocicleta usoară cu o capacitate care nu depăseste 125 cmc si o putere care nu depăseste 11 kW;
l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, si echipat cu un motor cu ardere interna cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin constructie mai mare de 50 km/h;
m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maxima autorizata este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din această categorie i se poate atasa o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depăseste 750 kg;
n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din subcategoria C1 si o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totală maxima autorizata a ansamblului sa nu depăsească 12.000 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii sa nu depăsească masa proprie a autovehiculului tragator;
o) SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel putin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afară locului conducătorului;
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D1 si o remorca a carei masa totală maxima autorizata nu depăseste 750 kg;
p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D1 si o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totală maxima autorizata a ansamblului sa nu depăsească 12.000 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii sa nu depăsească masa proprie a autovehiculului tragator. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane.

Art. 54 – (1) Permisul de conducere se obtine pe bază de examen.
(2) Examenul pentru obtinerea permisului de conducere se sustine la politia specializată din Inspectoratul General al Politiei Române si structurile sale teritoriale.

Art. 55 – (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele conditii:
a) să aibă vârsta de cel putin 16 ani împliniti, pentru subcategoriile A1 si B1;
b) să aibă vârsta de cel putin 18 ani împliniti, pentru categoriile A, B, BE, Tr, C si CE, precum si pentru subcategoriile C1 si C1E;
c) să aibă vârsta de cel putin 21 de ani împliniti, pentru categoriile D, DE, Tb si Tv, precum si subcategoriile D1 si D1E;
d) să fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicită examinarea;
e) să facă dovada absolvirii, cel putin, a cursurilor primare;
f) să facă dovada ca îndeplineste conditiile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, denumita în continuare ordonanta de urgentă.
(2) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sa conducă o motocicleta cu o putere care depăseste 25 kW sau un raport putere/greutate care depăseste 0,16 kW/kg ori o motocicleta cu atas cu un raport putere/greutate care depăseste 0,16 kW/kg, numai dacă are o experienta de minimum 2 ani pe o motocicleta cu specificatii tehnice inferioare sau dacă persoana are 21 de ani si promovează un test specific de cunostinte si comportament.
(3) Membrii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen în vederea obtinerii permisului de conducere în conditiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne si Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 56 – (1) Persoana care solicită prezentarea la examen în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie să facă dovada ca a absolvit cursurile unei scoli de pregătire a conducătorilor de autovehicule, organizate, potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicită examinarea.
(2) Pregătirea candidatilor care solicită obtinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 si BE poate fi efectuată si de către instructori auto independenti.

Art. 57 – Pentru admiterea prezentării la examen persoana care solicită examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie să depună următoarele documente:
a) cererea-tip;
b) fisa de scolarizare;
c) fisa medicală si avizul psihologic;
d) certificatul de cazier judiciar;
e) copia actului de identitate;
f) copia actului de studii care să ateste îndeplinirea conditiei prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. e);
g) chitanta de plată a taxei de examinare.

Art. 58 – (1) Examenul pentru obtinerea permisului de conducere consta în:
a) proba teoretică, de cunoastere a legislatiei rutiere, a tehnicilor de acordare a primului ajutor medical si a notiunilor elementare de mecanică auto;
b) proba de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzătoare categoriei de permis solicitat, cu exceptia categoriei A si subcategoriei A1 pentru care se verifica numai indemanarea în conducere în poligoane special amenajate.
(2) Persoana cu handicap fizic poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere pentru categoriile A si/sau B dacă autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmitătii acesteia.

Art. 59 – (1) Rezultatul examinării se consemnează prin calificativul „admis” sau „respins”. Persoana care nu promovează oricare dintre probe este declarata „respins”.
(2) În cazul în care se constată că o persoană a fost declarata „admis” prin încălcarea dispozitiilor legale sau prin mijloace frauduloase, permisul de conducere se anulează de sefii structurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgentă.
(3) Persoana care, desi admisă la proba teoretică, nu se prezintă în termen de 90 de zile pentru sustinerea probei practice este declarata „respins”.
(4) Persoana declarata „respins” poate sustine un nou examen numai după o perioadă de cel putin 15 zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea scolii, în caz contrar urmând să efectueze un nou curs de pregătire.

Art. 60 – (1) Permisul de conducere se eliberează de către Directia Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrala si cele teritoriale de specialitate.
(2) Forma si continutul permisului de conducere se stabilesc de către autoritatea prevăzută la alin. (1).
(3) Permisul de conducere este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data eliberării, inclusiv cel cu valabilitate de 5 ani, emis anterior anului 1998.
(4) La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat, fără sustinerea unui nou examen.

Art. 61 – (1) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr – tractor – are dreptul sa conducă si un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau doua remorci.
(2) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul sa conducă si vehicule din categoria Tr – tractor.
(3) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sa conducă si vehicule din categoria Tb – troleibuz.
(4) Posesorii permiselor de conducere valabile pentru categoriile Tr, Tv sau Tb pot conduce vehicule din aceste categorii doar pe teritoriul României.

Art. 62 – (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C si D trebuie să facă dovada ca poseda permis de conducere valabil pentru categoria B.
(2) Persoana care solicită examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile BE, CE si DE trebuie să fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C si, respectiv, D.

Art. 63 – (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce si autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.
(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil si pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacă titularul acestuia poseda categoria B.
(3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE, dacă titularul acestuia poseda categoria D.
(4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil si pentru subcategoria D1E, dacă titularul acestuia poseda subcategoria D1.

Art. 64 – (1) Organizarea si defasurarea cursurilor de pregătire a persoanelor în vederea obtinerii permisului de conducere se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei împreună cu Ministerul Educatiei si Cercetării si Ministerul de Interne, în baza programei de învătământ a unitătilor care le organizează, elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetării si avizată de Ministerul de Interne.
(2) Organizarea si desfăsurarea, în cadrul institutiilor din sistemul de apărare, ordine publică si siguranta nationala, a cursurilor de pregătire a personalului propriu pentru obtinerea permisului de conducere se autorizeaza de către aceste institutii.
(3) Autorizarea ca profesor de legislatie si/sau instructor de conducere auto a personalului din cadrul institutiilor prevăzute la alin. (2) se face de către acestea, în baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei împreună cu Ministerul Educatiei si Cercetării si Ministerul de Interne.

Art. 65 – (1) Autovehiculele destinate învătării conducerii, cu exceptia motocicletelor, vor fi dotate cu dubla comanda pentru frana si ambreiaj.
(2) Autovehiculele prevăzute la alin. (1) vor fi echipate cu o caseta având inscriptia „scoala”, cu dimensiunile si caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac exceptie autobuzele, troleibuzele si tramvaiele, care vor avea inscriptia „scoala” aplicat pe părtile laterale, în fata si în spate.

Art. 66 – (1) Conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor prevăzute la art. 65 de către persoanele care urmează un curs de pregătire practica pentru obtinerea permisului de conducere este permisă numai sub supravegherea instructorilor auto autorizati, care răspund pentru încălcarea regulilor de circulatie de către acestea.
(2) Pregătirea practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de politie.

Art. 67 – (1) În termen de 30 zile de la schimbarea oricăror date înscrise în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat să solicite eliberarea unui nou permis de conducere.
(2) Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care îsi stabilesc domiciliul sau resedinta în România, sunt obligati să solicite autoritătii competente preschimbarea acestora, în termen de 90 de zile, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) Posesorii permiselor de conducere obtinute în alte state, care nu pot fi preschimbate în conditiile prevăzute la alin. (2), pot sustine examen pentru obtinerea permisului de conducere, fără efectuarea cursurilor de pregătire teoretică si practica.

Art. 68 – Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autoritătii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, si să solicite publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum si eliberarea unui nou permis de conducere.

Art. 69 – Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se preda de către persoana care îl detine, în termen de 30 de zile, autoritătii emitente.

Art. 70 – Evidenta conducătorilor de autovehicule si tramvaie se tine la Directia Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrala si cele teritoriale de specialitate.

Sectiunea a 2-a – Atestatul profesional

Art. 71 – (1) Atestatul profesional este documentul care da dreptul posesorului permisului de conducere, angajat pe bază de contract, sa conducă autovehicule destinate transportului public de mărfuri sau persoane.
(2) Atestatul profesional se eliberează de către Autoritatea Rutiera Română în conditiile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 72 – Atestatul profesional se eliberează conducătorului de autovehicul care efectuează:
a) transport de mărfuri cu vehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone, în trafic intern si/sau international;
b) transport public de persoane în trafic intern si/sau international;
c) transport de produse sau substante periculoase;
d) transport cu autovehicule cu mase si/sau gabarite depăsite.

Art. 73 – Atestatul profesional se suspenda sau se anulează de către autoritatea care l-a eliberat, în cazul în care titularul a săvârsit abateri grave sau repetate de la reglementările specifice privind transportul rutier si protectia mediului.

Art. 74 – Titularul permisului de conducere valabil pentru una sau mai multe categorii de autovehicule nu poate efectua transport public de mărfuri sau persoane fără a avea atestat profesional valabil pentru tipul de activitate pe care o executa.

Capitolul 4 – Semnalizarea rutiera

Art. 75 – Semnalizarea rutiera se realizează prin semnale luminoase, indicatoare si marcaje, precum si prin alte mijloace prevăzute în prezentul regulament.

Art. 76 – (1) Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze semnificatiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum si semnalelor agentilor care dirijeaza circulatia si ale conducătorilor de vehicule.
(2) Ordinea de prioritate între regulile de circulatie, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera si semnalele agentului care dirijeaza circulatia este următoarea:
a) semnalele speciale de avertizare luminoasa si/sau sonora;
b) semnalele politistului;
c) semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăsurare a circulatiei;
d) semnalele luminoase;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulatie.

Art. 77 – (1) Mijloacele de semnalizare rutiera si echipamentele destinate sigurantei circulatiei se instaleaza si/sau se aplică de administratorul drumului public, cu acordul politiei.
(2) Semnificatia, precum si dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutiera, forma, simbolul, culoarea si conditiile de executie, amplasarea, instalarea si aplicarea acestora sunt stabilite prin standarde de stat.

Sectiunea 1 – Semnalele luminoase

§1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei vehiculelor
Art. 78 – (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
(2) După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitenta de avertizare;
b) cu doua corpuri de iluminat, pentru pietoni si biciclisti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
(3) Semafoarele se monteaza în axul vertical al stalpului sau pe consola, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: rosu, galben, verde;
b) la semaforul cu doua culori ordinea semnalelor este: rosu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioară si unul la partea inferioară, toate cu lumina alba.

Art. 79 – (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii se instaleaza obligatoriu înainte de intersectie, astfel încât să fie vizibile de la o distanta de cel putin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersectiei.
(2) Semnificatia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulatiei vehiculelor este valabilă pe întreaga latime a părtii carosabile deschise circulatiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu doua sau mai multe benzi pe sens, pentru directii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificatia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.

Art. 80 – Semnalele rosu, galben si verde pot fi în forma de sageti de aceeasi culoare, pe fond negru. În acest caz interdictia sau permisiunea de trecere impusa de semnalul luminos este limitată la directia sau directiile indicate prin aceste sageti. Aceeasi semnificatie o au si sagetile aplicate pe panourile aditionale ce însotesc, la partea inferioară, semafoarele. Sageata pentru mersul înainte are vârful în sus.

Art. 81 – (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de caseta cu patru corpuri de iluminat de culoare alba si trebuie însotite de panouri cu semne aditionale.
(2) Semnalul de libera trecere pentru tramvaie este dat de combinatia luminoasa a lampii inferioare cu una dintre cele trei lampi situate la partea superioară pentru indicarea directiei.
(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitenta a celor trei lumini din partea superioară a casetei.

Art. 82 – (1) Semnalul verde permite trecerea.
(2) Se interzice intrarea într-o intersectie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacă din cauza aglomerarii circulatiei conducătorul de vehicul risca sa rămână imobilizat, stanjenind sau impiedicand desfăsurarea traficului.
(3) Când semaforul este însotit de una sau mai multe lampi care emit lumina intermitenta de culoare verde sub forma uneia sau unor sageti pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în directia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în functiune al semaforului.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (3), conducătorii vehiculelor sunt obligati sa acorde prioritate de trecere participantilor la trafic cu care se intersectează si circula conform semnificatiei culorii semaforului care li se adresează.

Art. 83 – (1) Semnalul rosu interzice trecerea.
(2) La semnalul rosu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersectiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părtii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
(3) Atunci când semnalul rosu functionează concomitent cu cel galben, acesta anunta aparitia semnalului verde.

Art. 84 – (1) Când semnalul galben apare după semnalul verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersectie nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 83 alin. (2), cu exceptia situatiei în care, la aparitia semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în conditii de sigurantă.
(2) Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile în acel loc.
(3) Aceeasi semnificatie o are si semnalul galben intermitent al unei lampi instalate într-un loc periculos.

Art. 85 – În intersectii dirijarea circulatiei tramvaielor se poate realiza si prin semafoare având semnale luminoase de culoare alba, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei celorlalte vehicule.

Art. 86 – Semnalul luminos destinat numai dirijarii circulatiei bicicletelor are în câmpul sau imaginea unei biciclete de culoare rosie, respectiv verde pe fond negru. Aceeasi destinatie o are si semnalul luminos al unui semafor însotit de un panou aditional pe care figurează o bicicleta.

Art. 87 – (1) Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale rosii si verzi, acestea sunt destinate semnalizarii benzilor cu circulatie reversibila. Semnalul rosu, având forma a doua bare înclinate si incrucisate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseste, iar semnalul verde, de forma unei sageti cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor si circulatia pe acea banda.
(2) Semnalul luminos intermediar care anunta schimbarea semnalului verde în cazul benzilor cu circulatie reversibila are forma unei sau unor sageti de culoare galbena ori alba cu vârful orientat în diagonala către în jos, spre dreapta. Acest semnal anunta ca banda deasupra căreia se afla este pe punctul de a fi închisă circulatiei conducătorilor cărora li se adresează si ca acestia sunt obligati să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sageti.

Art. 88 – Conducătorul vehiculului care intra într-o intersectie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte si semnificatia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.

Art. 89 – (1) Autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă, când se deplaseaza în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgenta, pot circula prin intersectii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacă indicatoarele existente obliga la acordarea prioritătii ori interzic accesul.
(2) Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligati sa folosească din timp mijloacele de avertizare sonora si luminoasa.

§ 2. Semnalele luminoase pentru pietoni
Art. 90 – (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde si rosie. Acestea functionează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulatiei vehiculelor.
(2) Semnalul verde poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mers, iar cel rosu, imaginea unui pieton oprit.
(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însotite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.
(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul politiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.

Art. 91 – (1) Semnalul verde permite trecerea.
(2) Când semnalul verde începe sa functioneze intermitent inseama ca timpul afectat traversarii drumului este în curs de epuizare si urmează semnalul rosu.

Art. 92 – (1) Semnalul rosu interzice pietonilor să se angajeze pe partea carosabilă.
(2) Pietonul surprins în timpul traversarii de semnalul rosu trebuie să grabeasca trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spatiu interzis circulatiei vehiculelor, sa astepte pe acesta aparitia semnalului verde.

§ 3. Alte semnale luminoase
Art. 93 – În cazul semaforizarii corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum si dispozitive luminoase care să arate participantilor la trafic timpii stabiliti prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule si viteza de deplasare.

Art. 94 – Semaforul de avertizare se instaleaza la iesirea din intersectie si este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbena intermitenta. Acesta poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în miscare, de culoare galbena pe fond negru.

Art. 95 – Pentru semnalizarea si dirijarea circulatiei pe sectoarele de drumuri, cu exceptia autostrazilor, unde se executa lucrări pe partea carosabilă, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligatia presemnalizarii vizibile a acestora de la o distanta de cel putin 150 m.

Sectiunea a 2-a – Indicatoarele

Art. 96 – (1) Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restrictie;
3. de obligare;
c) de orientare si informare.
(2) Indicatoarele pot fi însotite de panouri cu semne aditionale.

Art. 97 – (1) Indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care conditiile locale împiedica observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stanga, în zona mediana a drumului, pe un refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor, deasupra părtii carosabile sau de cealaltă parte a intersectiei, în loc vizibil pentru toti participantii la trafic.
(2) Indicatoarele pot fi însotite de panouri cu semne aditionale continând inscriptii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificatia.
(3) Semnele aditionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă întelegerea semnificatiei acestora nu este afectată.
(4) Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.

Art. 98 – (1) Semnificatia unui indicator este valabilă pe întreaga latime a părtii carosabile deschise circulatiei conducătorilor cărora li se adresează.
(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificatia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3) Semnificatia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizeaza si încetează imediat după acesta.
(4) Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau restrictie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizari care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunte sfârsitul interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare încetează în intersectia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunta intrarea într-o localitate, semnificatia lor este valabilă pe drumul respectiv, cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Art. 99 – Pentru informatii, avertizari sau reguli de circulatie aplicabile temporar, se folosesc aceleasi indicatoare ca în semnalizarea permanenta, însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

Sectiunea a 3-a – Marcajele

Art. 100 – (1) Marcajele servesc la organizarea circulatiei, avertizarea sau îndrumarea participantilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le completează, le intaresc sau le precizează semnificatia.
(2) Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie să fie reflectorizante sau însotite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate în miscare.

Art. 101 – Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulatie;
2. de delimitare a benzilor de circulatie;
3. de delimitare a părtii carosabile;
b) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclisti;
c) alte marcaje, care pot fi:
1. diverse:
1.1. de ghidare;
1.2. pentru spatii inguste;
1.3. pentru spatii interzise;
1.4. pentru interzicerea stationarii;
1.5. pentru statii de autobuze, troleibuze, taximetre;
1.6. pentru locurile de parcare;
2. laterale:
2.1. pe lucrări de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.);
2.2. pe parapete;
2.3. pe stâlpi si copaci aflati pe platforma drumului;
2.4. pe borduri.

Art. 102 – (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor si benzilor de circulatie, cat si pentru delimitarea părtii carosabile.
(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separa sensurile de circulatie, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.
(3) Marcajul format dintr-o linie continua aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părtii carosabile interzice stationarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoteste un indicator de interzicere a stationarii, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.
(4) Banda delimitata printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat si un marcaj simbolizand o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, delimiteaza banda rezervată circulatiei acelei sau acelor categorii de vehicule.

Art. 103 – Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, dacă manevra impune acest lucru.

Art. 104 – (1) Linia discontinua simpla este destinată:
a) delimitării benzilor în vederea ordonarii circulatiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora;
b) anuntării apropierii de o linie continua si a interdictiei impuse de aceasta sau apropierea de un alt loc ce prezintă un risc particular, cazuri în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor.
(2) Linia discontinua dubla este destinată delimitării uneia sau mai multor benzi cu circulatie reversibila. Pe asemenea benzi marcajul este însotit de dispozitivele luminoase speciale prevăzute la art. 87 alin. (1) si (2).
(3) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua si una discontinua alăturate are pentru conducătorul de vehicul semnificatia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Aceasta dispozitie nu-l împiedica pe cel care a efectuat o depasire să-si reia locul pe sensul de mers.
(4) Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile continue sau discontinue care delimiteaza marginile părtii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimiteaza locurile de stationare.

Art. 105 – (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continua, aplicată pe lătimea uneia sau mai multor benzi, indica linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la intalnirea indicatorului „Oprire”. Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusa printr-un semnal luminos, printr-o comanda a agentului care dirijeaza circulatia, de prezenta unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoteste indicatorul „Oprire” se poate aplica pe partea carosabilă inscriptia „STOP”.
(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinua, aplicată pe lătimea uneia sau mai multor benzi, indica linia care nu trebuie depăsită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latura paralela cu linia discontinua, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indica locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lătimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.
(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fată de axul drumului, indica locul destinat traversarii părtii carosabile de către biciclisti.

Art. 106 – (1) Marcajele, cum sunt: sagetile, inscriptiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificatia indicatoarelor sau pentru a da participantilor la trafic indicatii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
(2) Marcajul sub forma unei sau unor sageti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea directiei sau directiilor astfel indicate. Sageata de repliere care este oblica fată de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaza obligatia ca vehiculul care nu se afla pe banda indicată de sageata să fie condus pe acea banda.
(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifica interzicerea stationarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul „BUS” sau „TAXI” poate fi folosită pentru semnalizarea statiilor de autobuze si troleibuze, respectiv de taximetre.
(4) Marcajul aplicat în afară benzilor, format din linii paralele, inconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaza spatiul interzis circulatiei.
(5) Marcajele se pot aplica si pe ziduri de sprijin, parapete de protectie sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.
(6) Marcajele sunt de regula de culoare alba, cu exceptia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului care sunt de culoare alba, neagra sau galbena si neagra, precum si a celor provizorii, folosite la organizarea circulatiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbena. În zonele unde stationarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi si de alte culori.

Sectiunea a 4-a – Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată

Art. 107 – (1) La trecerea la nivel cu calea ferată semnalul luminos pentru anuntarea apropierii trenurilor este compus din două lumini rosii care functionează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunta coborârea acestora.
(2) Semnalul luminos pentru anuntarea apropierii trenurilor trebuie să fie însotit de un semnal sonor de avertizare. Pe drumurile de pământ, cu circulatie de vehicule redusă, si pe cararile pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.
(3) În timpul cat semnalul cu lumini rosii prevăzut la alin. (1) este stins, trebuie să functioneze permanent un semnal cu lumina intermitenta de culoare alba, având cadenta lenta, care semnifica permisiunea de a trece.
(4) Lampile cu lumini rosii si albe sunt montate pe acelasi suport si îndreptate în aceeasi directie. Acestea se amplaseaza de fiecare parte a caii ferate, pe partea dreaptă în sensul de mers, iar când conditiile de vizibilitate impun, si pe partea stanga, pe un refugiu în mijlocul părtii carosabile ori deasupra acesteia.

Art. 108 – La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini rosii si cel sonor trebuie să între în functiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare alba si sa rămână în functiune până la trecerea acestora.

Art. 109 – Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizeaza cu indicatoare cu aceasta semnificatie instalate succesiv la 150, 100 si 50 m de calea ferată.

Art. 110 – (1) Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată curenta fără bariere se semnalizeaza, după caz, cu indicatoarele „Trecere la nivel cu calea ferată simpla, fără bariere” sau „Trecere la nivel cu calea ferată dubla, fără bariere”, însotite de indicatorul „Oprire”. Semnalizarea luminoasa la trecerea la nivel cu calea ferată este însotită, în toate cazurile, de unul dintre indicatoarele „Trecere la nivel cu calea ferată simpla, fără bariere” sau „Trecere la nivel cu calea ferată dubla, fără bariere”.
(2) La trecerea la nivel cu o cale ferată industriala se instaleaza indicatorul „Alte pericole”, însotit de un panou aditional ce contine imaginea unei locomotive, iar circulatia se dirijeaza de un agent de cale ferată.
(3) Barierele si semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare rosie si alba si pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc rosu. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele si semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumina rosie.
(4) Portile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificata, destinate sa interzică accesul vehiculelor a căror incarcatura depăseste în înăltime limita de sigurantă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbena si neagra. Pe stâlpii de sustinere ai portilor de gabarit se instaleaza indicatoare rutiere prin care se precizează înăltimea maxima de trecere admisă.
(5) Indicatoarele, barierele si semibarierele trebuie să fie echipate cu dispozitive reflectorizante, omologate.

Sectiunea a 5-a – Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrărilor

Art. 111 – (1) Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizeaza prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare rosie si alba ori galbena, omologate. Dispozitivele rosii trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confectionate nu trebuie să fie dure.
(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta si pe parapetele de protectie, peretii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalatii laterale drumului.

Art. 112 – (1) Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se executa lucrări este obligatorie, are semnificatia interzicerii circulatiei în zona afectată de lucrări si scopul de a asigura desfăsurarea în conditii corespunzătoare a circulatiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz.
(2) Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însotite pe timp de noapte de lumini de culoare galbena, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de culoare alba sau galbena.
(3) Pentru organizarea circulatiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instaleaza indicatoare si balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip „limitatoare de viteza” si se aplică marcaje, corespunzător situatiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulatiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat si special instruit.

Art. 113 – (1) Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se executa lucrări trebuie intretinuta si modificată corespunzător evolutiei acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, si refacerea semnalizarii initiale sau modificarea ei, potrivit noilor conditii de circulatie.
(2) Persoanele care executa lucrări de orice natura pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent si reflectorizant, de culoare galbena sau portocalie, pentru a fi observate cu usurinta de participantii la trafic.

Art. 114 – Conditiile privind închiderea circulatiei ori instituirea de restrictii ca urmare a lucrărilor ce afectează drumul public, precum si modul de semnalizare corespunzător pozitiei si suprafetei de drum afectate se stabilesc prin norme de aplicare si standarde, după caz, potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum.

Art. 115 – Nici o lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului si acordul politiei, nu a realizat semnalizarea corespunzătoare, termenul aprobat a fost depăsit ori lucrarea se executa în alte conditii decât cele stabilite în autorizatie.

Sectiunea a 6-a – Semnalele politistilor si ale altor persoane care dirijeaza circulatia

Art. 116 – (1) Semnalele politistului care dirijeaza circulatia au următoarele semnificatii: a) bratul ridicat vertical semnifica „atentie, oprire” pentru toti participantii la trafic care se apropie, cu exceptia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în conditii de sigurantă. Dacă semnalul este dat într-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se afla deja angajati în traversare;
b) bratul sau bratele intinse orizontal semnifica „oprire” pentru toti participantii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circula din directia sau directiile intersectate de bratul sau bratele intinse. După ce a dat acest semnal, politistul poate cobori bratul sau bratele, pozitia sa însemnând, de asemenea, „oprire” pentru participantii la trafic care vin din fata ori din spate;
c) balansarea cu bratul, pe verticala, a unui dispozitiv cu lumina rosie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte semnifica „oprire” pentru participantii la trafic, spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticala a bratului semnifica reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a bratului semnifica mărirea vitezei si grabirea traversarii drumului de către pietoni.
(2) Politistul care dirijeaza circulatia poate face semn cu bratul ca vehiculul sa avanseze, să depăsească, sa treacă prin fata ori prin spatele sau, sa îl ocoleasca prin partea sa stanga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze drumul ori să se oprească.
(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) si (2), politistul poate folosi si fluierul.

Art. 117 – (1) Oprirea conducătorilor de vehicule si a pietonilor este obligatorie si la semnalele date de:
a) agentii de cale ferată, la trecerile la nivel;
b) lucrătorii de drumuri, în zona lucrărilor pe partea carosabilă;
c) conducătorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;
d) membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea scolilor.
(2) Conducătorii de vehicule sunt obligati sa oprească si la semnalul nevazatorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când acestia traverseaza strada.

Art. 118 – (1) Persoanele prevăzute la art. 116 alin. (1) si art. 117 alin. (1), care dirijeaza circulatia ori care adresează semnale de oprire participantilor la trafic, trebuie să fie echipate si plasate astfel încât să poată fi observate si recunoscute cu usurinta de către participantii la trafic.
(2) Semnalele persoanelor prevăzute la alin (1) primeaza atât fată de semnificatia mijloacelor de semnalizare, cat si fată de regulile de circulatie. Aceste semnale se executa pe timpul zilei cu bratul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul noptii numai cu un dispozitiv cu lumina rosie sau cu bastonul reflectorizant.

Sectiunea a 7-a – Semnalele autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara si obligatiile celorlalti participanti la trafic

Art. 119 – (1) Autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă au regim de circulatie prioritara atunci când conducătorii acestora se deplaseaza în actiuni de interventie sau misiuni care au caracter de urgenta si pun în functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa si sonora. Mijloacele de avertizare luminoasa si sonora pot fi folosite si separat, în functie de natura misiunii.
(2) Autovehiculele care formează o coloana, însotite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie să aibă în functiune luminile de intalnire.
(3) Se interzice folosirea de către conducătorul unuia dintre autovehiculele prevăzute la alin. (1) a semnalelor luminoase si sonore de prioritate în alte cazuri decât cele justificate de urgenta interventiei sau misiunii lor.
(4) Autovehiculele cu regim de circulatie prioritara ce se deplaseaza în conditiile prevăzute la alin. (1) nu se supun restrictiilor de viteza. La intrarea în intersectii conducătorii acestora sunt obligati sa circule cu atentie si sa ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor.

Art. 120 – (1) La apropierea autovehiculelor cu însemnele politiei si ale pompierilor, aflate în misiune, care au în functiune semnalele luminoase de culoare rosie si albastra si, respectiv, rosie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligati sa oprească de îndată în afară părtii carosabile sau, când nu este posibil, cat mai aproape de partea din dreapta a părtii carosabile si să permită trecerea acestora.
(2) La apropierea de autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care au în functiune semnalele luminoase de culoare albastra, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligati sa reducă viteza, sa elibereze banda pe care se deplaseaza autovehiculul prioritar ori sa circule cat mai aproape de bordura sau acostament, iar la intersectii, să le acorde prioritate de trecere.
(3) Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulatie prioritara pot depăsi coloana dacă li se semnalizeaza aceasta manevra de către conducătorul coloanei. Se interzice altor conducatori de autovehicule să se intercaleze sau să se ataseze unei coloane cu regim de circulatie prioritara.

Art. 121 – Oprirea unui autovehicul de către un politist aflat într-un autovehicul cu regim prioritar se face si prin punerea în functiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu bratul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducătorul de autovehicul căruia i s-a adresat semnalul este obligat sa pună în functiune de îndată luminile de directie din dreapta si sa oprească în afară părtii carosabile sau, dacă aceasta nu este posibil, cat mai aproape de bordura sau acostament.

Art. 122 – (1) Coloanele oficiale se însotesc de echipaje ale politiei, în conditiile stabilite prin instructiuni emise de ministrul de interne.
(2) Coloanele cu specific militar ale Ministerului Apărării Nationale se însotesc de echipaje de control al circulatiei care apartin acestui minister.

Art. 123 – Transporturile agabaritice sau speciale pot fi însotite de echipaje ale politiei numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Române.

Capitolul 5 – Reguli de circulatie

Sectiunea 1 – Reguli generale

Art. 124 – Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a drumului public, în directia de mers, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana, care circulă pe partea stanga.

Art. 125 – (1) Se interzic participantilor la trafic aruncarea, lăsarea si abandonarea de obiecte, materiale sau substante, precum si crearea de obstacole pe drumul public.
(2) Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată sa îl înlăture si, dacă nu este posibil, sa îi semnalizeze prezenta si sa anunte imediat administratorul drumului public si cea mai apropiată unitate de politie ori primul politist intalnit.
(3) Obligatia de anuntare a politiei revine si participantilor la trafic care au sesizat existenta pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situatii periculoase pentru fluenta si siguranta circulatiei.

Art. 126 – (1) Conducătorii si pasagerii autovehiculelor, care ocupa locuri prevăzute prin constructie cu centuri de sigurantă, sunt obligati să le poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice, atât în localităti, cat si în afară acestora.
(2) Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înăltimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de sigurantă adaptate greutatii si dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de retinere omologate.
(3) Se exceptează de la obligatia de a purta centura de sigurantă, în interiorul localitătilor:
a) conducătorii autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă;
b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi;
c) femeile în stare vizibila de graviditate;
d) conducătorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, în regim de taxi;
e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursantilor.
(4) În cazul în care în autovehicul exista atât locuri dotate cu centuri de sigurantă, cat si locuri fără astfel de dispozitive, se ocupa de preferinta locurile dotate cu centuri de sigurantă.

Art. 127 – (1) Conducătorii si pasagerii motocicletelor si ciclomotoarelor sunt obligati sa poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice casti de protectie omologate.
(2) Se interzice transportul pe autovehiculele prevăzute la alin. (1) a mai multe persoane decât locurile stabilite prin constructie si al obiectelor voluminoase.
(3) Copiii în vârsta de până la 7 ani, dacă sunt tinuti în brate, precum si cei de până la 14 ani se transporta numai în atasul motocicletelor.

Art. 128 – Conducătorilor de autovehicule, ciclomotoare si tramvaie le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când acestia se afla în timpul mersului, cu exceptia celor prevăzute cu dispozitive de tip „mâini libere”.

Sectiunea a 2-a – Utilizarea părtii carosabile

Art. 129 – Conducătorii sunt obligati sa conducă vehiculele cat mai aproape de marginea din dreapta părtii carosabile.

Art. 130 – Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părtile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete si celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse si pe acostament în sensul de mers, dacă circulatia se poate face fără pericol.

Art. 131 – (1) În cazul în care drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situata lângă acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stanga, dacă banda de circulatie utilizata este ocupată, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
(2) Pe părtile carosabile cu circulatie în ambele sensuri si care au cel putin trei benzi, vehiculele nu trebuie să fie conduse pe banda situata la marginea din stanga părtii carosabile în sensul de mers, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.

Art. 132 – Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseaza cu viteza redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordura, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.

Art. 133 – Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens si cu o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

Art. 134 – Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe aceeasi banda pot circula si autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă.

Sectiunea a 3-a – Reguli pentru circulatia vehiculelor

§ 1. Pozitii în timpul mersului
Art. 135 – (1) Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule le este interzisă trecerea peste linia continua, simpla sau dubla, si peste marcajul pentru spatii interzise.
(2) Marcajul discontinuu delimiteaza benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de vehicule schimba banda de circulatie, directia de deplasare ori când s-au angajat în depasire. Aceste manevre se vor executa numai după ce acestia au semnalizat si s-au asigurat că nu periclitează siguranta celorlalti participanti la trafic care îi urmează sau îi preceda sau circula din sens opus.
(3) Obligatiile prevăzute la alin. (2) revin conducătorilor de vehicule si atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.
(4) În cazul în care sensul de circulatie este separat de o linie continua si una discontinua, conducătorii de vehicule sunt obligati să respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul în directia de deplasare.

Art. 136 – (1) Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a doua autovehicule circula în aceeasi directie, dar pe banzi diferite si intentionează să se înscrie pe banda libera dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stanga sa ocupe acea banda.
(2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se sfârseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea banda.

Art. 137 – (1) La intersectiile cu marcaje, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m înainte de intersectie si sunt obligati să respecte semnificatia indicatoarelor si marcajelor pentru semnalizarea directiei de mers.
(2) La intersectiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupa în mers, cu cel putin 50 m înainte de intersectie, următoarele pozitii:
a) rândul din dreapta, cei care vor sa schimbe directia de mers spre dreapta;
b) rândul din stanga, cei care vor sa schimbe directia de mers spre stanga;
c) oricare dintre randuri, cei care vor sa meargă înainte.
(3) Dacă în intersectie circula si tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua randuri, toti conducătorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.
(4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, si să-si reia deplasarea numai după ce usile tramvaiului au fost închise.

Art. 138 – Schimbarea directiei de mers prin virare la dreapta sau la stanga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie.

Art. 139 – Dacă în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga să se circule într-o anumită directie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în directia sau directiile indicate.

Art. 140 – Se interzice circulatia participantilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie.

§ 2. Semnalele conducătorilor de vehicule
Art. 141 – Conducătorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul, ori de câte ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.

Art. 142 – (1) Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la o distanta de cel putin 25 m fată de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului si fără să-i determine pe acestia la manevre ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.
(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosită în zonele de actiune a indicatorului „Claxonarea interzisă”, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 141.
(3) Se exceptează de la alin. (2) autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă.

Art. 143 – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligati ca de la lăsarea serii si până în zorii zilei, ziua când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum si în tuneluri, sa folosească instalatia de iluminare a vehiculului astfel:
a) luminile de pozitie sau de stationare, în timpul opririi pe partea carosabilă în afară localitătilor;
b) luminile de intalnire sau de drum, în mers, atât în localităti, cat si în afară acestora, după gradul de iluminare a drumului public, iar când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum, si luminile de ceata.
(2) La apropierea a doua vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200 m sa folosească luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei.
(3) Semnalizarea prin schimbarea luminilor de intalnire cu cele de drum se foloseste pe timp de noapte la intersectiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de către politisti, precum si în conditii de vizibilitate redusă.

Art. 144 – Sunt obligati sa folosească ziua, permanent, luminile de intalnire:
a) conducătorii motocicletelor si ciclomotoarelor;
b) conducătorii autovehiculelor care însotesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane si cele care tracteaza alte vehicule sau care transporta mărfuri si produse periculoase.

Art. 145 – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligati sa semnalizeze schimbarea directiei de deplasare, depăsirea, oprirea si punerea în miscare.
(2) Intentia conducătorilor de autovehicule de a schimba directia de mers, depăsirea si oprirea se semnalizeaza prin punerea în functiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel putin 50 m în localităti si 100 m în afară localitătilor, înainte de efectuarea manevrelor.
(3) Oprirea autovehiculelor pe partea carosabilă se semnalizeaza cu lumina rosie din spate.

Art. 146 – Conducătorii vehiculelor cu doua roti, precum si ai celor cu tractiune animala ori ai celor trase sau impinse cu mana semnalizeaza intentia lor de a schimba directia de deplasare sau de a depăsi, cu bratul intins orizontal, cu cel putin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizeaza prin balansarea bratului drept în plan vertical.

Art. 147 – (1) Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în până ori a fost avariat si nu poate fi deplasat imediat în afară părtii carosabile.
(2) Luminile de avarie se utilizează si în orice alte împrejurări în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplaseaza foarte lent constituie el însusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic.
(3) Conducătorii de autovehicule trebuie să pună în functiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi si în cazul în care aceasta manevra este impusa de blocarea circulatiei pe sensul de mers.

Art. 148 – Se interzice detinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasa si sonora, cu exceptia autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă.

§ 3. Depăsirea
Art. 149 – (1) Depăsirea vehiculelor se face numai pe partea stanga, în sensul de mers, cu exceptia celor ai căror conducatori au semnalizat si s-au încadrat corespunzător schimbării directiei de deplasare spre stanga si a tramvaielor, care se depăsesc pe partea dreaptă.
(2) Tramvaiele aflate în mers pot fi depăsite si pe partea stanga atunci când drumul public este cu sens unic sau când între sina din dreapta si marginea drumului nu exista spatiu suficient pentru depasire.

Art. 150 – Conducătorul de vehicul care efectuează depăsirea este obligat:
a) să se asigure ca cel care îl urmează sau îl preceda nu a semnalizat intentia începerii unei manevre similare si ca poate depăsi fără a pune în pericol sau stanjeni circulatia din sens opus;
b) sa semnalizeze intentia de efectuare a depăsirii;
c) sa păstreze în timpul depăsirii o distanta laterala suficienta fată de vehiculul depăsit;
d) sa reintre pe banda de circulatie initială după ce s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra în conditii de sigurantă pentru vehiculul depăsit si pentru ceilalti participanti la trafic.

Art. 151 – Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăsit este obligat:
a) sa nu mărească viteza de deplasare;
b) sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a părtii carosabile.

Art. 152 – (1) Se interzice depăsirea vehiculelor:
a) în intersectii cu circulatia nedirijata prin mijloace de semnalizare rutiera ori de către politisti;
b) în apropierea vârfurilor de rampa, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;
c) în curbe si în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si în tuneluri. Prin exceptie, pot fi depăsite în aceste locuri vehiculele cu tractiune animala, motocicletele, ciclomotoarele si bicicletele, dacă lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar lătimea drumului, de cel putin 7 m;
e) pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje;
f) pe treceri la nivel cu calea ferată curenta si la mai putin de 50 m de acestea;
g) în statii de tramvai, atunci când acesta este oprit, iar statia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni;
h) în zona de actiune a indicatorului „Depăsirea interzisă”;
i) când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circula pe contrasens;
j) în situatia când din sens opus se apropie un alt vehicul al cărui conducător este obligat să efectueze manevre de evitare pentru a nu intră în coliziune;
k) în locul unde s-a format o coloana de vehicule în asteptare, dacă prin aceasta se intra pe sensul opus de circulatie.
(2) Se interzice depăsirea coloanei oficiale asigurate, înainte si în urma, cu echipaje ale politiei.

§ 4. Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus
Art. 153 – (1) La intalnirea a doua vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligati sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a părtii carosabile, în sensul lor de mers.
(2) Dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului este obligat sa reducă viteza si, la nevoie, sa oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
(3) Pe drumurile publice inguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibila sau periculoasa, conducătorii acestora se vor conformă semnalizarii existente.
(4) Pe drumurile publice cu declivitati pronuntate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibila sau periculoasa, cele care coboară sunt obligate sa oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care urca.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (3) si (4), dacă unul dintre vehicule trebuie să execute o manevră de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul, vehiculul greu înaintea celui usor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mărfuri.
(6) La vehiculele de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care coboară, cu exceptia cazului când este mai usor si exista conditii pentru conducătorul care urca să execute aceasta manevra, mai ales atunci când se afla aproape de un refugiu.

§ 5. Viteza si distanta între vehicule
Art. 154 – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligati să respecte viteza maxima admisă pe sectorul de drum pe care circulă si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare.
(2) Nerespectarea regimului de viteza stabilit potrivit prezentului regulament se constata de către politisti, cu mijloace tehnice certificate, în conditiile legii.

Art. 155 – (1) Limita maxima de viteza în localităti este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitătilor, administratorul drumului poate stabili pentru autoturisme si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul politiei.
(3) Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor si oraselor, tinând seama de împrejurări si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu acordul politiei, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 30 km/h.
(4) Limitele maxime de viteza, în afară localitătilor, sunt:
a) pe autostrăzi, 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E), 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.

Art. 156 – Vitezele maxime admise în afară localitătilor pentru categoriile de autovehicule prevăzute la art. 53 sunt:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A si B;
b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D si D1;
c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile B1 si C1;
d) 50 km/h, pentru tractoare si ciclomotoare.

Art. 157 – (1) Se interzice conducătorilor de vehicule sa circule cu viteza sub limita minima admisă, sa reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neasteptata, fără motiv întemeiat.
(2) Conducătorul de vehicul este obligat, în functie de viteza cu care circulă, sa păstreze o distanta de sigurantă fată de vehiculul ce-l preceda, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducătorul acestuia reduce brusc viteza sau opreste în mod neasteptat.

Art. 158 – Conducătorul de vehicul este obligat sa reducă viteza, dacă prevede un pericol, în următoarele situatii:
a) la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata;
b) pe poduri, sub poduri sau în tuneluri;
c) în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
d) la trecerile la nivel cu calea ferată;
e) la trecerea pe lângă grupuri si coloane, indiferent dacă acestea se afla în mers sau stationeaza;
f) la trecerea pe lângă animale;
g) în perimetrul pietelor aglomerate;
h) atunci când circulă din directie opusă tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor oprite în statii, pe drumurile cu o singura banda pe sens;
i) la depăsirea troleibuzelor si autobuzelor oprite în statii, precum si a tramvaielor aflate în statii prevăzute cu refugiu;
j) pe timp de ceata, ploaie torentiala sau ninsoare abundenta;
k) pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare, precum si pe cele acoperite cu polei, zapada, mazga sau piatra cubica umeda;
l) în zona de actiune a indicatoarelor de avertizare „Copii” sau „Animale”;
m) la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje;
n) la schimbarea directiei de mers prin viraje;
o) atunci când autovehiculul care circulă înaintea sa semnalizeaza intentia de a schimba banda de circulatie sau directia de deplasare.

Art. 159 – Administratorul drumului public, cu acordul politiei, este obligat ca în locurile prevăzute la art. 158 sa instaleze indicatoare de avertizare si sa ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule sa reducă viteza de deplasare.

§ 6. Reguli referitoare la manevre în timpul mersului
Art. 160 – (1) Conducătorul de vehicul care intentionează sa pornească de pe loc sau sa oprească, sa întoarcă, sa iasa dintr-un rând de vehicule stationate sau să între într-un asemenea rând, sa vireze spre dreapta sau spre stanga pentru schimbarea benzii ori directiei de deplasare sau sa meargă înapoi este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat si s-a asigurat ca o poate face fără a pune în pericol participantii la trafic care îl urmează, îl preceda ori cu care urmează să se intalneasca, tinând seama de pozitia, directia si viteza acestora.
(2) Semnalul dat trebuie mentinut pe întreaga durata a manevrei si oprit de îndată ce aceasta a fost efectuată.
(3) În situatiile în care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea directiei de deplasare se face prin stanga, iar dacă exista un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia.
(4) Schimbarea directiei de mers spre stanga, în cazul autovehiculelor care intra într-o intersectie circulând pe acelasi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stanga centrului intersectiei, fără intersectarea traiectoriei acestora.
(5) Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediana a părtii carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.

Art. 161 – Conducătorul de vehicul care constata ca vehiculele care circulă înaintea lui semnalizeaza intentia de a schimba banda de circulatie sau directia de deplasare este obligat să asigure conditiile pentru realizarea acestor manevre în deplina siguranta.

Art. 162 – La apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveola, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordura este obligat sa reducă viteza si, la nevoie, sa oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

Art. 163 – Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevra înainte si înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat sa semnalizeze si să se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula în acel moment nici un vehicul.

Art. 164 – Se interzice întoarcerea vehiculului:
a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia „Întoarcerea interzisă”;
b) pe trecerile pentru pietoni;
c) în curbe si alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) în apropierea vârfurilor de rampa sau la mai putin de 50 m de o parte si de alta a acesteia;
e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte si pasaje denivelate;
g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai putin de 50 m de acestea;
h) pe drumurile cu sens unic;
i) în locurile unde oprirea este interzisă, cu exceptia intersectiilor.

Art. 165 – (1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:
a) în cazurile prevăzute la art. 164, cu exceptia lit. h);
b) pe o distanta mai mare de 50 m;
c) la iesirea din garaje si curti ori alte spatii laterale drumului.
(2) În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afară vehiculului.
(3) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehiculelor si cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

§ 7. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea
Art. 166 – (1) Când doua vehicule se apropie simultan de o intersectie, venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate, vehiculele care vin dinspre dreapta au prioritate de trecere.
(2) Are prioritate si vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificatia „Drum cu prioritate” ori „Prioritate fată de circulatia din sens invers” sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia „Intersectie cu un drum fără prioritate”.
(3) Au prioritate de trecere autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă, precum si tramvaiele în miscare, cu respectarea celorlalte dispozitii din prezentul regulament.
(4) Când doua vehicule urmează să se intalneasca într-o intersectie dirijata prin indicatoare, venind de pe doua drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasi semnificatie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.

Art. 167 – Nu are prioritate de trecere:
a) vehiculul care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioară;
b) vehiculul care intra într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fată de vehiculele care circulă dinspre dreapta;
c) vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia „Cedează trecerea” sau „Oprire”;
d) vehiculul care intalneste indicatorul „Prioritate pentru circulatia din sens invers”;
e) vehiculul care intra într-o intersectie cu circulatie în sens giratoriu fată de cel care circulă în interiorul acesteia;
f) vehiculul care coboară o panta fată de vehiculul care urca;
g) vehiculul care se pune în miscare sau care iese din garaj, curte, gang fată de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de directia de deplasare. Se exceptează autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în miscare din statiile prevăzute cu alveole;
h) vehiculul care executa virajul spre stanga fată de cel care circulă din sens opus, inclusiv atunci când circulatia în intersectie este dirijata prin semnale luminoase;
i) tramvaiul care efectuează virajul spre stanga fată de vehiculele care circulă din sens opus, dacă semnalizarea rutiera din acea zonă nu stabileste o altă regulă;
j) vehiculul care efectuează un viraj spre stanga sau spre dreapta si se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare.

§ 8. Trecerea la nivel cu calea ferată
Art. 168 – (1) La trecerea la nivel cu calea ferată curenta, conducătorul de vehicul este obligat sa circule cu viteza redusă si să se asigure ca din stanga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
(2) La traversarea caii ferate, pietonii sunt obligati să se asigure ca din stanga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.

Art. 169 – (1) Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curenta prevăzută cu bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate si semnalele luminoase si sonore nu functionează, iar semnalul cu lumina alba intermitenta cu cadenta lenta este în functiune.
(2) Când circulatia la trecerea la nivel cu calea ferată curenta este dirijata de agenti de cale ferată, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora.

Art. 170 – (1) Conducătorul de vehicul este obligat sa oprească atunci când:
a) barierele sau semibarierele sunt coborate, în curs de coborare sau ridicare;
b) semnalul cu lumini rosii si/sau semnalul sonor sunt în functiune;
c) intalneste indicatorul „Trecerea la nivel cu calea ferată simpla, fără bariere”, „Trecerea la nivel cu calea ferată dubla, fără bariere” sau „Oprire”.
(2) Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor prevăzute la alin. (1) lit. c) sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care exista vizibilitate maxima asupra caii ferate ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborare sau ridicare.

Art. 171 – (1) În cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat sa scoată imediat pasagerii din vehicul si sa elibereze platforma caii ferate, iar când nu este posibil, sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.
(2) Participantii la trafic, care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligati sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui.
(3) Conducătorului de vehicul îi este interzis sa treacă sau sa ocoleasca portile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate, dacă înăltimea sau incarcatura vehiculului atinge ori depăseste partea superioară a portii.

Art. 172 – (1) La intersectarea unui drum public cu o cale ferată industriala, accesul vehiculelor feroviare se face numai după semnalizarea corespunzătoare si din timp de către cel putin un agent de cale ferată.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), conducătorii de vehicule sunt obligati să se conformeze numai semnificatiei semnalelor agentilor de cale ferată.

§ 9. Oprirea, stationarea si parcarea
Art. 173 – (1) În localităti vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabilă trebuie asezate cat mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără atas, ciclomotoarele si bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult două, una lângă alta.
(2) Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisă si pe partea stanga, dacă rămâne libera cel putin o bandă de circulatie.
(3) În afară localitătilor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face în afară părtii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.

Art. 174 – Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:
a) în zona de actiune a indicatorului „Oprirea interzisă” si a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi;
b) la o distanta mai mica de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată;
c) pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, pe viaducte si în tuneluri;
d) în curbe si în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;
e) în locul unde este instalat indicatorul „Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai putin de 25 m înainte si după acestea;
f) în intersectii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum si în zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 5 m de coltul intersectiei;
g) la mai putin de 25 m de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport public de persoane;
h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stanjeneste circulatia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum si în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treacă peste acest marcaj;
i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia „Depăsirea interzisă”;
j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos, dacă prin aceasta se împiedica observarea lor;
k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia „Drum ingustat”, „Prioritate pentru circulatia din sens invers” sau „Prioritate fată de circulatia din sens invers”;
l) pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
m) pe platforma caii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacă circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stanjenita sau împiedicată;
n) pe autostrăzi, pe drumurile expres si pe cele nationale europene (E).

Art. 175 – Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:
a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntara;
b) în zona de actiune a indicatorului cu semnificatia „Stationarea interzisă” si a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii;
c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietătile alăturate drumurilor publice;
e) pe partea carosabilă a drumurilor nationale. În cazul în care nu este posibila scoaterea vehiculelor în afară părtii carosabile, acestea vor stationa cat mai aproape de marginea drumului;
f) în pante si în rampe;
g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia „Stationare alternanta”, în alta zi sau perioada decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificatia „Zona de stationare cu durata limitată” peste durata stabilită.

Art. 176 – (1) Orice vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde stationarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de pozitie, dacă locul de stationare nu este iluminat.
(2) Se interzice stationarea pe drumurile publice în timpul noptii a tractoarelor, masinilor si utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tractiune animala ori a celor trase sau impinse cu mana.

Art. 177 – (1) Se interzice oprirea sau stationarea pe trotuare. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau stationarea, partial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel putin un culoar de minimum 1,5 m latime înspre marginea opusă părtii carosabile, pentru circulatia pietonilor.
(2) Sunt exceptate de la prevederile art. 174 si 175 autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă.

Art. 178 – (1) Se interzice conducătorului de autovehicul si pasagerilor ca în timpul opririi sau stationarii sa deschidă sau sa lase deschise usile acestuia ori sa coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulatie.
(2) Conducătorul care stationeaza cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, sa introducă maneta într-o treapta de viteza ori în treapta de parcare, sa pună în functiune dispozitivele de franare, de stationare si antifurt si sa incuie usile.
(3) Conducătorul care stationeaza cu autovehiculul în panta sau în rampa, în afară obligatiilor prevăzute la alin. (1), trebuie să bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.

Art. 179 – Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui asezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligatia să respecte si celelalte reguli stabilite pentru stationare.

§ 10. Alte obligatii si interdictii pentru conducătorii de autovehicule si tramvaie
Art. 180 – Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat:
1. Sa aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si, după caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevăzute de legislatia în vigoare.
2. Sa circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul si să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competentă pentru autovehiculele conduse.
3. Sa verifice functionarea sistemului de lumini si semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentină permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si placutele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii.
4. Sa aibă în autovehicul trusa medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingator de incendiu omologate.
5. Sa transporte politistii, la cererea acestora, pentru luarea de măsuri legale ce nu suferă amânare si nu pot fi aduse la îndeplinire altfel.
6. Sa oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale politistilor de frontieră, aflati în zona de competenta.
7. Sa acorde prioritate pietonilor angajati în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevăzut cu cel putin două benzi de circulatie pe sens, conducătorul de autovehicul sau tramvaie trebuie să acorde prioritate de trecere pietonilor angajati în traversare pe sensul lui de mers.
8. Sa sesizeze cea mai apropiată unitate de politie imediat ce ia cunostinta despre existenta, pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune în pericol siguranta circulatiei.
9. Sa inmaneze, la cerere, politistului documentele prevăzute la pct. 1, precum si cele referitoare la bunurile transportate.
Certificatele de înregistrare ale autovehiculelor apartinând Ministerului Apărării Nationale si documentele referitoare la natura si greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul politistilor.
10. Sa se prezinte în termen la unitatea de politie care l-a invitat, pentru solutionarea oricărei probleme legate de calitatea de conducător de autovehicul sau de detinător de vehicul înmatriculat sau înregistrat.
11. Sa permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor transportate, în conditiile legii.
12. Sa conducă în asa fel încât sa nu stropeasca pe ceilalti participanti la trafic.
13. Sa oprească motorul si sa semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri.
14. Sa ia toate măsurile pentru înlăturarea defectiunilor survenite pe parcursul deplasarii, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineste conditiile tehnice, iar dacă nu le poate remedia pe loc, să se deplaseze la cea mai apropiată unitate de depanare, cu o viteză care să îi asigure evitarea oricărui accident.
15. Sa ajute la scoaterea de pe partea carosabilă sau la deplasarea lângă bordura sau acostament a autovehiculului rămas în până sau avariat într-un accident.
16. Sa dea intaietate, la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă.
17. Sa se prezinte la verificarea medicală sau psihologică la solicitarea politiei ori periodic, potrivit legii.
18. Sa aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de autovehicule incepatori, dacă are o vechime în conducere sub 1 an.

Art. 181 – Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai:
1. Sa conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substante stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum si în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o stare avansată de oboseala, de natura a pune în pericol siguranta circulatiei.
2. Sa transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare.
3. Sa transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicleta sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri.
4. Sa transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra încărcăturii, pe părtile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări si în remorca, cu exceptia celei special amenajate pentru transportul persoanelor.
5. Sa transporte copii în vârsta de până la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculului, chiar dacă sunt tinuti în brate de persoane majore.
6. Sa transporte în si pe autoturism obiecte a căror lungime sau latime depăseste, împreună cu incarcatura, dimensiunile acestuia.
7. Sa deschidă usile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sa pornească de pe loc cu usile deschise.
8. Sa aibă în timpul mersului preocupări de natura a-i distrage în mod periculos atentia ori sa folosească instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranta, a lui si a celorlalti participanti la trafic.
9. Sa între pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.
10. Sa aplice pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afise, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulatia pe drumurile publice, cu exceptia autovehiculelor apartinând medicilor avizati de Ministerul Sănătătii si Familiei si a celor destinate transportului copiilor si persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în coltul din stanga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister.
11. Sa aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale ce restrang sau estompeaza vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cat si din exterior, ori sa împiedice sau sa diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numărului de înmatriculare.
12. Sa lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda.
13. Sa folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora.
14. Sa circule cu autovehiculul cu masa totală maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapada, gheata sau polei, fără a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.
15. Sa circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintă taieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisă.
16. Sa folosească un autovehicul care emana noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau stationare depăseste pragul fonic prevăzut de lege.
17. Sa circule cu autovehiculul având placutele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul.
18. Sa săvârsească acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare sau vulgare, sa ameninte cu acte de violenta pe ceilalti participanti la trafic, de natura sa provoace indignarea ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora.
19. Sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

§ 11. Transportul de mărfuri si persoane
Art. 182 – (1) Vârsta minima a conducătorului de vehicule angajat în transportul de mărfuri este după cum urmează:
a) 18 ani, pentru vehicule sau ansambluri de vehicule, având masa maxima totală autorizata de până la 7,5 tone;
b) 21 de ani pentru alte vehicule sau 18 ani dacă persoana în cauza detine un atestat profesional care să confirme ca a absolvit un curs de calificare pentru conducătorii de vehicule destinate transportului rutier de mărfuri.
(2) Conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane trebuie să aibă cel putin 21 de ani împliniti. În cazul în care conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane circula pe rute care depăsesc 50 de km trebuie să îndeplinească în plus si una din următoarele conditii:
a) sa fi condus cel putin un an vehicule cu masa totală maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de mărfuri;
b) sa fi condus cel putin un an vehicule destinate transportului public de persoane pe rute ce nu depăsesc 50 de km, dacă autoritatea competentă considera experienta astfel dobandita ca fiind suficienta;
c) să detină un atestat profesional care să confirme ca a absolvit un curs de calificare pentru conducătorii de vehicule utilizate în transportul public de persoane.
(3) Conducătorul vehiculului care efectuează transport de mărfuri sau public de persoane trebuie să respecte, pe lângă conditiile prevăzute în prezentul regulament, timpii de conducere, de repaus si de odihnă stabiliti prin reglementările interne si internationale în vigoare.

Art. 183 – (1) Incarcatura unui autovehicul trebuie să fie asezata si, la nevoie, astfel fixată încât:
a) sa nu pună în pericol persoane ori sa nu cauzeze daune proprietătii publice sau private;
b) sa nu stânjenească vizibilitatea conducătorului sau sa pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;
c) sa nu fie tarata, sa nu se scurgă ori sa nu cada pe drum;
d) sa nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii si placutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, iar în cazul vehiculelor fără motor, semnalele făcute cu bratele de conducătorul acestora;
e) sa nu provoace zgomot care să jeneze conducătorul, participantii la trafic ori sa sperie animalele si sa nu producă praf sau mirosuri pestilentiale.
(2) Lanturile, cablurile, prelatele si alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protectia încărcăturii trebuie să o fixeze cat mai bine de vehicul si sa nu constituie, ele însele, un pericol pentru siguranta circulatiei.
(3) Incarcatura care consta în materiale sau produse ce se pot imprastia în timpul mersului trebuie acoperită cu o prelata. Când incarcatura consta în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixată pentru a nu se deplasa, pe timpul transportului si a nu depăsi gabaritul vehiculului.

Art. 184 – Conducătorul autovehiculului si tramvaiului care efectuează transport public de persoane este obligat:
a) sa oprească pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în statiile semnalizate ca atare, cu exceptia transportului public de persoane în regim de taxi;
b) sa deschidă usile numai după ce autovehiculul a fost oprit în statie;
c) sa inchida usile numai după ce pasagerii au coborat ori au urcat;
d) sa repuna în miscare autovehiculul sau tramvaiul din statie după ce a semnalizat intentia si s-a asigurat ca poate efectua, în siguranta, aceasta manevra.

Art. 185 – Se interzice călătorilor:
a) sa urce, sa coboare, sa tină deschise ori sa forteze deschiderea usilor în timpul mersului autovehiculului;
b) sa calatoreasca pe scări sau pe părtile exterioare ale caroseriei unui autovehicul;
c) sa arunce din autovehicul orice fel de obiecte sau substante.

§ 12. Remorcarea
Art. 186 – (1) Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se exceptează autotractorul care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localitătile turistice, cu conditia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m si sa nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h.
(2) Autobuzul poate tracta numai o remorca pentru bagaje.
(3) Motocicleta fără atas, precum si bicicleta pot tracta o remorca usoară având o singura axa.

Art. 187 – Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă:
a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator;
c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăsesc limitele prevăzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de franare si de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile;
e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers.

Art. 188 – (1) În cazul rămânerii în până a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii acestora sunt obligati să le scoată imediat în afară părtii carosabile sau, dacă nu este posibil, să le deplaseze lângă bordura ori acostament, asezandu-le paralel cu axul drumului si luând măsuri pentru remedierea defectiunilor sau, după caz, de remorcare.
(2) Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusă, fără să aibă în functiune, obligatoriu pe partea stanga, în fata, o lumina de intalnire si, în spate, una de pozitie.

Art. 189 – (1) Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligati sa pună în functiune luminile de avarie si sa instaleze triunghiul de presemnalizare.
(2) Triunghiul de presemnalizare se instaleaza în spatele vehiculului si pe aceeasi banda, la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi văzut de conducătorii care se apropie. În localităti, atunci când circulatia este intensa, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel încât, si în aceasta situatie, să poată fi observat din spate.
(3) Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul noptii ori în conditii de vizibilitate redusă, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta, care se instaleaza la partea din spate a vehiculului.
(4) Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o ramanere în până în locurile unde oprirea ori stationarea sunt interzise.
(5) În cazul caderii din vehicule, pe partea carosabilă, a unei părti din incarcatura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat, conducătorul este obligat sa-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin. (1)-(3).

Art. 190 – (1) Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) conducătorii autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat, trebuie să posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b) autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu exceptia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanarii;
c) remorcarea trebuie să se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui echipament de franare nu este defect poate fi remorcat cu o legătură flexibila omologata, în lungime de 3-5 m. Bara sau legătură flexibila trebuie fixată la elementul de remorcare cu care este prevăzut autovehiculul tragator;
d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului tragator. Atunci când sistemul de iluminare si semnalizare nu functionează, este interzisă remorcarea acestuia pe timpul noptii si în conditii de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicată inscriptia „Fără semnalizare”, precum si indicatorul „Alte pericole”.
(2) Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a părtii din fata a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie să se afle nici o persoană.
(3) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fără atas, a autovehiculului al cărui sistem de directie nu functionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheata sau zapada. Se interzice si remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a carutelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau impinse cu mana ori a utilajelor agricole.
(4) Conducătorul poate impinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situatii deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în functiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic.

§ 13. Zona rezidentiala si pietonala
Art. 191 – (1) În zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toată lătimea părtii carosabile, iar jocul copiilor este permis.
(2) Conducătorii de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteză maxima de 20 km/h, sa nu stationeze sau sa parcheze vehiculul în afară spatiilor anume destinate si semnalizate ca atare, sa nu stânjenească sau sa împiedice circulatia pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească.

Art. 192 – În zona pietonala, semnalizata ca atare, conducătorul poate intra numai dacă locuieste în zona sau prestează servicii publice „din poarta în poarta” si nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stânjenească sau sa împiedice circulatia pietonilor si, dacă este necesar, sa oprească.

Art. 193 – La iesirea din zonele prevăzute la art. 191 si 192, conducătorii de vehicule sunt obligati sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

Sectiunea a 4-a – Reguli pentru alti participanti la trafic

§ 1. Circulatia bicicletelor
Art. 194 – (1) Bicicletele si, respectiv, ciclomotoarele trebuie să fie conduse pe drumul public numai pe un singur rând.
(2) Dacă pe directia de deplasare exista o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligati sa circule numai pe aceasta pista.
(3) Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile cu circulatie redusă.
(4) Persoana care conduce ciclomotoare pe drumurile publice trebuie să aibă vârsta de cel putin 16 ani împliniti.
(5) Se recomanda ca, în circulatia pe drumurile publice, biciclistul sa poarte casca de protectie omologata.

Art. 195 – Se interzice conducătorilor vehiculelor prevăzute la art. 194:
a) sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificatia „Accesul interzis bicicletelor”;
b) sa invete sa conducă biciclete sau ciclomotoare pe drumurile intens circulate;
c) sa circule fără a tine cel putin o mana pe ghidon si ambele picioare pe pedale;
d) sa circule în paralel, în afară competitiilor sportive organizate;
e) sa circule în timp ce se afla sub influenta băuturilor alcoolice;
f) să se tină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau impins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;
g) sa transporte o altă persoană, cu exceptia copilului până la 7 ani si numai dacă vehiculul are montat în fata un suport special;
h) sa circule pe partea carosabilă în aceeasi directie de mers, când exista o cale laterala, o poteca sau un acostament practicabil, ce pot fi folosite;
i) sa transporte sau sa traga orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stanjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulatia celorlalti participanti la trafic;
j) sa circule pe trotuare ori pe aleile din parcuri sau grădini publice, cu exceptia cazurilor când nu stanjenesc circulatia pietonilor;
k) sa circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără sa îndeplinească conditiile prevăzute la art. 17 si 18;
l) sa circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheata sau zapada.

§ 2. Insotirea animalelor
Art. 196 – Animalele de povara, de tractiune ori de calarie, precum si alte animale izolate sau în turma trebuie să aibă un însotitor în vârsta de cel putin 14 ani împliniti, care să nu aibă afectiuni de natura sa îi diminueze capacitatile psihomotorii.

Art. 197 – (1) Animalele de povara, de tractiune ori de calarie, precum si animalele în turma nu pot fi conduse pe autostrăzi, pe drumurile nationale, în municipii si orase, precum si pe drumurile la începutul cărora exista indicatoare care le interzic accesul, cu exceptia animalelor de calarie apartinând politiei si jandarmeriei.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sa amenajeze drumuri laterale destinate circulatiei acestora, potrivit competentelor stabilite prin lege.
(3) Dacă turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ si drumuri modernizate, acestea trebuie transportate în vehicule special amenajate.
(4) Animalele pot fi conduse si pe drumurile publice, altele decât cele prevăzute la alin. (1) si (3), dacă în sensul de mers nu exista o alta cale care poate fi folosită.
(5) Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele si insotitorii acestora trebuie să circule pe acostamentul din partea stanga a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu exista, cat mai aproape de marginea din stanga a părtii carosabile.

Art. 198 – Persoana prevăzută la art. 196 este obligată:
a) sa ia măsurile necesare ca, pe timpul deplasarii pe drum, animalele sa nu împiedice circulatia celorlalti participanti la trafic;
b) sa fractioneze turma în grupuri compacte si de dimensiuni reduse, lăsând între ele intervale suficient de mari pentru a permite depăsirea lor de către ceilalti participanti la trafic;
c) sa nu lase nesupravegheate animalele;
d) să asigure traversarea drumurilor nationale numai prin locurile special amenajate;
e) sa poarte, pe timpul noptii sau în orice alte situatii când vizibilitatea este redusă, un dispozitiv cu lumina vizibila din ambele directii;
f) sa nu organizeze si sa nu participe la intreceri cu animale, pe drumurile publice.

§ 3. Circulatia vehiculelor cu tractiune animala si a celor trase sau impinse cu mana
Art. 199 – Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculul cu tractiune animala trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la art. 19, să fie înregistrat si să aibă un conducător în vârsta de cel putin 16 ani împliniti, care să nu aibă afectiuni de natura sa îi diminueze capacitatile psihomotorii.

Art. 200 – (1) Vehiculul cu tractiune animala nu poate fi condus pe autostrăzi, drumuri nationale, în municipii, precum si pe drumurile la începutul cărora exista indicatoare care îi interzic accesul.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sa amenajeze drumuri laterale destinate circulatiei vehiculelor cu tractiune animala, potrivit competentelor stabilite prin lege.

Art. 201 – Conducătorul vehiculului cu tractiune animala este obligat:
a) sa cunoască si să respecte semnificatia semnalelor, indicatoarelor si marcajelor rutiere;
b) sa conducă animalele astfel încât acestea sa nu constituie un pericol pentru el si ceilalti participanti la trafic;
c) sa oprească sau sa stationeze numai pe acostament, iar în lipsa acestuia, în afară părtii carosabile. Pe timpul opririi sau stationarii, animalele trebuie să fie legate astfel încât acestea sa nu poată intra pe partea carosabilă.

Art. 202 – (1) Se interzice conducătorului vehiculului cu tractiune animala:
a) sa circule fără să aibă asupra lui actul de identitate, certificatul de înregistrare, iar pe vehicul aplicată placuta cu numărul de înregistrare;
b) sa conducă în timp ce se găseste sub influenta băuturilor alcoolice;
c) sa schimbe directia de mers fără a semnaliza cu bratul si a se asigura ca din fata sau din spate nu circula vehicule cărora le poate pune în pericol siguranta deplasarii;
d) sa circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără ca vehiculul să aibă în fata un dispozitiv cu lumina alba sau galbena si în spate un dispozitiv cu lumina rosie, amplasate pe partea laterala stanga, ori un dispozitiv cu lumina vizibila din ambele directii;
e) sa părăsească vehiculul sau animalele ori sa doarma în timpul mersului;
f) sa transporte obiecte care depăsesc în lungime, latime sau înăltime vehiculul, dacă incarcatura nu este semnalizata ziua cu un stegulet de culoare rosie, iar noaptea sau în conditii de vizibilitate redusă cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat în partea din spate a încărcăturii;
g) sa circule cu animale ce însotesc vehiculul, dacă acestea nu sunt legate la partea din spate a vehiculului sau cat mai aproape de partea dreaptă a acestuia;
h) să între cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite;
i) sa transporte în vehicule persoane aflate în picioare;
j) sa abandoneze vehiculul pe drumurile publice.
(2) Conducătorul de trasura care efectuează transport public de persoane este obligat sa circule în conditiile stabilite în licenta de autoritatea competentă.

Art. 203 – Conducerea pe drumurile publice a vehiculelor trase sau impinse cu mana se face, de regula, pe trotuare sau acostament, iar în lipsa acestora, numai pe partea stanga a drumului si nu poate fi încredintată minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani si nici celor care au afectiuni de natura să le diminueze capacitatile psihomotorii.

Art. 204 – Se interzice conducătorului vehiculului tras sau impins cu mana:
a) sa circule pe autostrăzi;
b) sa circule pe drumurile nationale, atunci când în afară părtii carosabile exista spatiu pentru circulatia acestora sau drumuri laterale;
c) sa circule, pe timp de noapte ori ziua când vizibilitatea este redusă, pe partea stanga a drumului fără să aibă asupra sa o sursa de lumina vizibila din ambele directii;
d) sa traverseze drumurile publice prin alte locuri decât cele prevăzute pentru pietoni.

§ 4. Circulatia pietonilor
Art. 205 – (1) Pietonii trebuie să circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate.
(2) În afară localitătilor, pietonul trebuie să circule pe potecile laterale sau acostamentele drumurilor publice, iar în lipsa acestora, cat mai aproape de marginea din stanga părtii carosabile, în sensul lui de mers.
(3) Traversarea drumului public de către pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin locurile marcate ori/si semnalizate cu indicatoare, iar în localităti, în lipsa acestora, pe la coltul strazii, după ce s-a asigurat ca o poate face în siguranta pentru el si ceilalti participanti la trafic.
(4) Dispozitiile referitoare la pietoni se aplică si persoanelor care imping sau trag un vehicul pentru copii, bolnavi ori infirmi, celor care se deplaseaza pe lângă o bicicleta sau ciclomotor si persoanelor cu handicap locomotor care se deplaseaza într-un scaun rulant actionat de ei însisi ori care circulă cu viteza redusă, precum si celor care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile.

Art. 206 – Se recomanda ca, pe timp de noapte, pietonul care circulă pe partea carosabilă a drumului sa poarte, aplicate pe îmbrăcăminte, accesorii reflectorizante sau sa poarte o sursa de lumina vizibila din ambele sensuri.

Art. 207 – Se interzice pietonilor:
a) sa circule pe autostrăzi;
b) sa circule pe partea carosabilă a drumului public dacă exista amenajări rutiere destinate circulatiei acestora;
c) sa traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise, în fuga si/sau fără să se asigure;
d) sa prelungească timpul de traversare a drumului public, sa întârzie ori să se oprească fără motiv;
e) sa ocupe partea carosabilă în scopul împiedicării circulatiei;
f) să se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul dintre cele prevăzute la art. 32 alin. (1) din ordonanta de urgentă.

Art. 208 – (1) Persoanele care se deplaseaza pe drumul public în grupuri organizate si coloanele militare trebuie să circule grupate câte doua sau, după caz, câte trei, pe partea stanga a părtii carosabile, în sensul lor de mers.
(2) Persoanele care formează un cortegiu sunt obligate sa circule pe partea dreaptă a drumului, ocupand cel mult o bandă de circulatie, în sensul lor de mers.

Art. 209 – Conducătorii grupurilor organizate care se deplaseaza pe partea carosabilă a drumului sunt obligati:
a) sa formeze coloana din cel mult două persoane în rând, cu exceptia manifestatiilor sau a defilarilor;
b) să asigure semnalizarea prezentei pe drum a grupului, ziua, în randurile din fata si din spate cu stegulete rosii, iar noaptea sau ziua când vizibilitatea este redusă, cu o sursa de lumina alba sau galbena, purtata de o persoană aflată în partea din dreapta fata a grupului, si o sursa de lumina rosie, purtata de o persoană aflată în partea din dreapta spate, vizibila din spatele grupului, sau o sursa de lumina galbena vizibila din ambele directii, purtata de o persoană aflată în flancul din dreapta grupului;
c) sa fractioneze grupul, dacă mărimea acestuia împiedica depăsirea lui de către vehiculele care circulă din fata ori traversarea în siguranta a unei cai ferate;
d) sa supravegheze permanent deplasarea coloanei, pentru a nu stanjeni circulatia vehiculelor;
e) sa nu admită mersul în cadenta la trecerea peste poduri.

Sectiunea a 5-a – Circulatia pe autostrăzi

Art. 210 – (1) Se interzice pe autostrăzi circulatia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăsite, cu exceptia celor autorizate, tractoarelor si masinilor autopropulsate, precum si a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depăsi viteza de 50 km/h.
(2) De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise invatarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel, precum si cortegiile.

Art. 211 – (1) Conducătorii de autovehicule care intra pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima banda a autostrazilor si sa nu stânjenească în nici un fel circulatia acestora.
(2) Conducătorii care urmează sa părăsească autostrada sunt obligati sa semnalizeze din timp si să se angajeze pe banda de iesire (de decelerare).

Art. 212 – Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăsoară numai pe banda din partea dreaptă a autostrazii.

Art. 213 – (1) Pe autostrăzi se interzice:
a) circulatia pe banda de urgenta;
b) abandonarea autovehiculelor;
c) remorcarea autovehiculelor rămase în până dincolo de cea mai apropiată iesire de pe autostrada ori intrarea pe autostrada cu un autovehicul remorcat;
d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona mediana, inclusiv pe racordurile dintre cele doua părti carosabile;
e) stationarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate si semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizarii fortuite, conducătorii sunt obligati sa scoată autovehiculele pe banda de urgenta, iar dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat prezenta.
(2) Deplasarea si imobilizarea voluntara pe banda de urgenta sunt permise autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentă numai în cazurile când circulatia pe celelalte benzi este blocata.

Capitolul 6 – Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depăsite ori care transporta mărfuri sau produse periculoase

§ 1. Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depăsite
Art. 214 – Autovehiculul care, prin constructie sau datorită încărcăturii transportate, depăseste masa si/sau gabaritul prevăzute de normele legale, poate circula pe drumul public numai în baza autorizatiei speciale emise de administratorul acestuia.

Art. 215 – (1) Autovehiculul care depăseste masa si/sau gabaritul trebuie echipat cu următoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:
a) o placuta de identificare reflectorizanta, având fondul alb si chenarul rosu, montata la partea din stanga fata;
b) un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cat mai aproape de marginile laterale, format din benzi alternante albe si rosii, descendente către exterior, dacă lătimea autovehiculului depăseste 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbena, montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibila din fata, din spate si din ambele părti laterale, precum si catadioptri de culoare galbena montati pe părtile laterale la distanta de 1,5 m între ei;
d) lumini montate pe părtile laterale extreme ale încărcăturii ori vehiculului care depăseste lătimea de 2,5 m, care trebuie să functioneze concomitent cu luminile de pozitie, precum si un catadioptru.
(2) Pe autostrăzi autovehiculul care, cu sau fără incarcatura, depăseste lătimea de 3,5 m trebuie urmat de un autovehicul de însotire. Pe celelalte drumuri publice autovehiculul cu lătimea între 3,5 m si 5 m trebuie însotit în fată de un autovehicul, iar cel cu lătimea mai mare de 5 m, de doua autovehicule care să circule unul în fata si celălalt în spate. Autovehiculul de însotire trebuie să fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare si să aibă montata, în functie de locul ocupat la însotire, la partea din fata sau din spate, placuta de identificare prevăzută la alin. (1) lit. a).
(3) Conducătorul autovehiculului cu masa si/sau gabaritul depăsite, precum si conducătorii autovehiculelor de însotire sunt obligati sa pună si sa mentină în functiune semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din ordonanta de urgentă, pe toată perioada deplasarii pe drumul public.

Art. 216 – Este interzisă circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depăsite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, dacă vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depăseste lătimea, înăltimea, lungimea sau masa în sarcina admise;
b) când vizibilitatea este redusă sau partea carosabilă este acoperită cu polei, gheata sau zapada.

§ 2. Transportul mărfurilor sau produselor periculoase
Art. 217 – Autovehiculul care transporta mărfuri sau produse periculoase trebuie să îndeplinească conditiile tehnice si de agreare stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier international al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.

Art. 218 – Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează numai pe traseele stabilite de autoritatea competentă si se comunică politiei din localitătile pe raza cărora se derulează transportul.

Art. 219 – (1) Mărfurile si produsele periculoase se transporta numai cu autovehicule special amenajate, purtând semne distinctive de identificare si în conditiile stabilite prin normele legale în vigoare.
(2) Mărfurile si produsele prevăzute la alin. (1) pot fi însotite pe tot parcursul de persoane care să cunoască bine caracteristicile acestora, iar conducătorul trebuie să aibă asupra sa documentele de transport prevăzute de lege si sa cunoască normele referitoare la transportul si la manipularea încărcăturii.
(3) În cabina autovehiculului care transporta mărfuri sau produse periculoase pot fi transportate numai persoanele autorizate.
(4) Dacă din cauza deteriorării ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se imprastie pe drum, conducătorul este obligat sa oprească imediat, sa ia măsuri de avertizare a celorlalti conducatori care circulă pe drumul public si a persoanelor din jur, sa semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la indemana si sa anunte administratorul drumului sau cea mai apropiată unitate de politie.

Art. 220 – Se interzice conducătorului de autovehicul care transporta mărfuri sau produse periculoase:
a) sa provoace socuri autovehiculului în mers;
b) sa fumeze în timpul mersului ori sa aprinda foc la oprire sau stationare, la o distanta mai mica de 50 m de autovehicul;
c) sa lase autovehiculul si incarcatura fără supravegherea sa, a insotitorului ori a unei alte persoane calificate;
d) sa remorcheze un vehicul rămas în până;
e) să urmeze alte trasee sau sa stationeze în alte locuri decât cele stabilite, precum si pe partea carosabilă a drumului pe timp de noapte;
f) sa transporte alte incarcaturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;
g) să permită prezenta în autovehicul a altor persoane, cu exceptia celuilalt conducător, a insotitorilor sau a celor care incarca ori descarca mărfurile sau produsele transportate;
h) să între pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;
i) sa păstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop.

Capitolul 7 – Obligatii în caz de accident

Art. 221 – Accidentul de circulatie este evenimentul care îndeplineste cumulativ următoarele conditii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori cel putin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel putin un vehicul în miscare.

Art. 222 – (1) Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulatie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integritătii corporale ori a sănătătii unei persoane sau în orice alt accident de circulatie care, prin urmări, constituie o faptă prevăzută de legea penală este obligat:
a) sa oprească, sa anunte imediat politia, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu părăsească locul faptei;
b) sa nu schimbe pozitia vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei si care provin din accident decât atât cat se impune pentru evitarea agravarii consecintelor accidentului;
c) sa transporte rănitii la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat rănitii trebuie să se legitimeze si sa comunice numărul de înmatriculare al vehiculului unitătii sanitare;
d) sa nu consume băuturi alcoolice, substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea evenimentului, până la testarea concentratiei alcoolului în aerul expirat si/sau recoltarea probelor biologice.
(2) Unitatea sanitară la care a fost transportată persoana ranita într-un accident de circulatie este obligată sa anunte de îndată politia despre accident.
(3) Conducătorilor de vehicule implicati în accidente de circulatie li se recolteaza în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare si acestia se trimit pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizata.
(4) Victimelor accidentelor de circulatie li se recolteaza în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(5) Dacă în accident a fost angajat un autovehicul dintre cele prevăzute la art. 81 alin. (2) lit. a) din ordonanta de urgentă, conducătorul acestuia este obligat sa anunte de îndată unitatea de politie pe raza căreia s-a produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare.
(6) Orice persoană care este implicata sau are cunostinta despre producerea unui accident de circulatie soldat cu moartea sau vătămarea integritătii corporale ori a sănătătii uneia sau mai multor persoane, precum si atunci când în eveniment este implicat un vehicul care transporta mărfuri sau produse periculoase, este obligată sa anunte de îndată politia apelând numărul unic pentru urgente 112 si sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară, numai dacă prin aceasta nu se agravează starea de sănătate a victimelor.

Art. 223 – (1) Conducătorii implicati în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale si care nu constituie fapte prevăzute de legea penală sunt obligati:
a) sa scoată imediat vehiculele în afară părtii carosabile ori, dacă nu este posibil si nici nu pot să îsi continue circulatia, să le deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-le prezenta;
b) sa anunte imediat unitatea de politie competenta pe raza căreia s-a produs evenimentul;
c) să se prezinte la unitatea de politie competenta pe raza căreia s-a produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depăsi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se eliberează numai în baza declaratiilor scrise ale celor implicati;
d) să solicite unitătii de politie competente eliberarea autorizatiei de reparatie.
(2) Obligatia prevăzută la alin. (1) lit. d) revine si detinătorilor de vehicule avariate în alte împrejurări decât în circulatia pe drumurile publice.

Capitolul 8 – Circulatia în trafic international

Art. 224 – (1) Autovehiculele si remorcile înmatriculate în România care circulă în trafic international trebuie să aibă la partea din spate simbolul „RO” de forma ovala, cu dimensiunile de 175/115 mm, si scrisul de culoare neagra pe fond alb, cu dimensiunile de 80/10 mm, plasat în mijlocul simbolului oval.
(2) Autovehiculele si remorcile înmatriculate în străinătate care circulă în România trebuie să poarte în partea din spate simbolul statului în care sunt înmatriculate.
(3) Autovehiculele si remorcile înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice din România dacă îndeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise în circulatia internationala numai pentru perioada de valabilitate a asigurării de răspundere civilă (carte verde).

Art. 225 – (1) Permisul de conducere eliberat de autoritătile române este valabil în circulatia internationala pe teritoriul statelor care au aderat la Conventia asupra circulatiei rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificată de România.
(2) Pentru a circula pe teritoriul statelor care nu au aderat la conventia prevăzută la alin. (1), posesorii permiselor de conducere eliberate de autoritătile române trebuie să aibă si un permis de conducere international, eliberat de Automobil Clubul Roman.
(3) Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă poseda permis valabil, eliberat de autoritatea competentă din statul respectiv, după modelul stabilit în conventia prevăzută la alin. (1), sau a cărui valabilitate este recunoscută pe bază de reciprocitate.
(4) Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, care poseda permise de conducere eliberate de autoritătile statelor care nu sunt semnatare ale conventiei prevăzute la alin. (1), pot conduce autovehicule numai dacă permisele nationale valabile sunt însotite de permise de conducere internationale valabile, eliberate de asociatii afiliate la Federatia Internationala a Automobilului ori la Alianta Internationala de Turism.

Capitolul 9 – Sanctiuni contraventionale. Amenzi contraventionale si puncte de penalizare

Art. 226 – Constituie contraventie si se sanctionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 20, art. 22 alin. (2) si (3), art. 44 alin. (1) si (2), art. 50 alin. (1) si alin. (2) lit. b) si g), art. 68, art. 92, art. 102 alin. (3), art. 113 alin. (2), art. 126 alin. (1) si (2), art. 127 alin. (3), art. 133, art. 142 alin. (1) si (2), art. 144, art. 146, art. 147, art. 153 alin. (1), (2) si (4)-(6), art. 160, art. 161, art. 171 alin. (1) si (2), art. 178, art. 180 pct. 1-5, 12, 15, 16 si 18, art. 181 pct. 5, 12 si 14, art. 184, art. 185, art. 197 alin. (3) si (4), art. 198, art. 204, art. 205, art. 207-209 si art. 212, cu avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 700.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 17-19, art. 42, art. 50 alin. (2) lit. e), art. 51 alin. (2), art. 65 alin. (2), art. 66 alin. (2), art. 82 alin. (2), art. 84 alin. (1), art. 87 alin. (2), art. 106 alin. (2)-(4), art. 117 alin. (1) lit. c) si d), art. 125, art. 127 alin. (2), art. 130-132, art. 134, art 135 alin. (2) teza a 2-a si alin. (3), art. 136, art. 137 alin. (1)-(3), art. 138-140, art. 143 alin. (1) si (3), art. 145, art. 154 alin. (1), art. 157, art. 158, art. 163, art. 164, art. 165, art. 173, art. 176 alin. (1), art. 179, art. 180 pct. 8, 10, 11 si 14, art. 181 pct. 2, 3, 7, 8, 9, 13, 17 si 19, art. 188, art. 189, art. 190 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2)-(4), art. 191 alin. (2), art. 192, art. 194 alin. (1), (2) si (4), art. 195, art. 197 alin. (5), art. 200-202, art. 211 si art. 215, cu avertisment sau cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 65 alin. (1), art. 67 alin. (2), art. 82 alin. (3), art. 87 alin. (1), art. 88, art. 117 alin. (2), art. 127 alin. (1), art. 128, art. 135 alin. (4), art. 137 alin. (4), art. 162, art. 174, art. 177 alin. (1), art. 180 pct. 6, 9, 13 si 17, art. 181 pct. 4, 6, 10, 11, 15, 16 si 18, art. 183, art. 187, art. 197 alin. (1), art. 210, art. 213, art. 214 si art. 216, cu amendă de la 700.000 lei la 1.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 14, art. 40 lit. b), art. 49, art. 50 alin. (2) lit. h), art. 74, art. 83 alin. (2), art. 119 alin. (3), art. 120 alin. (2), art. 143 alin. (2), art. 175, art. 180 pct. 7 si art. 222 alin. (1), (2), (5) si (6), cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;
e) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), art. 31 alin. (1) si (2), art. 37, art. 39 alin. (4), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2) lit. a), c), f) si i), art. 67 alin. (1), art. 117 alin. (1) lit. a) si b), art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1), art. 167, art. 170 alin. (2), art. 171 alin. (3), art. 176 alin. (2), art. 193 si art. 223, cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 7, art. 50 alin. (2) lit. d), art. 55 alin. (2), art. 120 alin. (3), art. 121, art. 149-152, art. 170 alin. (1) si art. 172 alin. (2), cu amendă de la 2.000.000 lei la 8.000.000 lei.

Art. 227 – (1) Săvârsirea de către conducătorii de autovehicule si tramvaie a contraventiilor prevăzute în prezentul regulament sau în ordonanta de urgentă atrage, pe lângă sanctiunea amenzii, si aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
a) pentru fiecare dintre contraventiile prevăzute la art. 226 lit. c), 2 puncte de penalizare;
b) pentru fiecare dintre contraventiile prevăzute la art. 226 lit. d) din prezentul regulament si pentru cea de la art. 91 lit. c) din ordonanta de urgentă, 3 puncte de penalizare;
c) pentru fiecare dintre contraventiile prevăzute la art. 226 lit. e) din prezentul regulament si cea de la art. 90 lit. c) din ordonanta de urgentă, 4 puncte de penalizare;
d) pentru fiecare dintre contraventiile prevăzute la art. 226 lit. f), 6 puncte de penalizare, cu exceptia contraventiei săvârsite prin încălcarea prevederilor art. 7.
(2) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce atrage anularea punctelor de penalizare cumulate până la data săvârsirii faptei pentru care s-a dispus sanctiunea contraventională complementara.

Art. 228 – (1) Neîndeplinirea de către administratorii drumurilor publice ori de către executantii de lucrări pe acestea si, după caz, de către administratorii căilor ferate a obligatiilor ce le revin potrivit dispozitiilor art. 5, art. 30 alin. (3), (4) si (5), art. 33 alin. (1) si (2), art. 48 alin. (2), art. 51 si art. 65 alin. (2) din ordonanta de urgentă si ale art. 2, art. 3 alin. (2), (3) si (4), art. 4, art. 5, art. 6, art. 41 alin. (3), art. 97 alin. (1) si (4), art. 100 alin. (2), art. 108-110, art. 111 alin. (1), art. 113 alin. (1), art. 115, art. 155 alin. (2), art. 159, art. 172 alin. (1) si art. 197 alin. (2) din prezentul regulament constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei.
(2) Cu amenda prevăzută la alin. (1) se sanctionează si detinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare luminoasa sau sonora, cu exceptia autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) din ordonanta de urgentă, precum si a mijloacelor tehnice de detectare a aparatelor radar sau a dispozitivelor antiradar.

Art. 229 – (1) Contraventiilor prevăzute la art. 226 si 228 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achită, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de contraventie ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 226 si 228, agentul constatator făcând mentiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

Capitolul 10 – Sanctiuni contraventionale complementare

Sectiunea 1 – Retinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau a plăcutelor cu numerele de înmatriculare

§ 1. Retinerea permisului de conducere
Art. 230 – Permisul de conducere se retine în următoarele situatii:
a) când titularul a cumulat cel putin 15 puncte de penalizare într-un an;
b) când titularul a cumulat cel putin 10 puncte de penalizare în decurs de 6 luni de la data expirării duratei de suspendare;
c) când titularul se afla în una dintre situatiile prevăzute la art. 77, art. 78 alin. (2), art. 79 alin. (1), (3) si (4) si la art. 81 alin. (1) din ordonanta de urgentă;
d) când titularul acestuia a săvârsit una dintre infractiunile prevăzute la art. 178 sau 184 din Codul penal, dacă acestea au fost comise ca urmare a nerespectării dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice;
e) când prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă împotriva titularului acestuia s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) ori art. 112 lit. c) din Codul penal;
f) când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infractiune prevăzută de ordonanta de urgentă, iar procurorul sau instanta de judecată a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul penal;
g) detinătorul nu a preschimbat permisul de conducere, emis anterior datei de 1 decembrie 1996, cu ultimul model aflat în uz;
h) la schimbarea numelui ori a domiciliului titularului;
i) când titularul a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice de către o institutie medicală autorizata;
j) când prezintă modificări, stersături, adaugari ori se afla, în mod nejustificat, asupra altei persoane;
k) când este deteriorat;
l) când titularul a săvârsit una dintre contraventiile prevăzute la art. 231.

Art. 231 – (1) Permisul de conducere se retine de către politie o dată cu constatarea faptei, potrivit art. 98 lit. d) din ordonanta de urgentă, în următoarele cazuri:
a) conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenta băuturilor alcoolice sau a substantelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, dacă este constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
b) conducerea vehiculului cu defectiuni tehnice grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie, dacă sunt constatate de politie împreună cu specialistii institutiilor abilitate;
c) depăsirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
d) nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată prevăzute la art. 170 alin. (1) lit. a) si b) din prezentul regulament;
e) nerespectarea semnalelor politistilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori atasarea la o astfel de coloana;
f) neoprirea la semnalul regulamentar al politistului, în scopul sustragerii de la control, dacă a fost necesară urmărirea pentru oprire;
g) nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depasire, dacă prin aceasta s-a produs un accident.
h) neanuntarea si/sau neprezentarea la unitatea de politie competenta, în 48 de ore de la implicarea într-un accident, dacă acesta a avut ca urmare pagube materiale.
(2) O dată cu retinerea permisului de conducere, titularului i se eliberează o dovadă inlocuitoare cu drept de circulatie pentru o perioadă de 15 zile, cu exceptia cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), e), f) si h), când aceasta se eliberează fără drept de circulatie.

Art. 232 – (1) În cazul producerii unui accident de circulatie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea grava a integritătii corporale ori sănătătii uneia sau mai multor persoane sau distrugerea unuia sau mai multor vehicule, permisul de conducere se retine o dată cu constatarea faptei, titularului acestuia eliberandu-i-se o dovadă inlocuitoare fără drept de circulatie, dacă din primele cercetări rezultă ca evenimentul s-a produs din cauza nerespectării de către acesta a unei reguli de circulatie.
(2) Permisul de conducere nu se retine în cazurile prevăzute la alin. (1), dacă din primele cercetări rezultă ca titularul acestuia nu a încălcat nici o regulă de circulatie.
(3) În cazurile prevăzute de art. 81 alin. (1) din ordonanta de urgentă permisul de conducere se retine de către politie o dată cu identificarea autorului, iar în situatia în care împotriva titularului s-a luat măsura de sigurantă prevăzută la art. 112 lit. c) din Codul penal ori pedeapsa complementara prevăzută la art. 64 lit. c) din Codul penal, pe data luării la cunostinta despre hotărâre de către politie conducătorului de autovehicule i se eliberează dovada inlocuitoare fără drept de circulatie.

Art. 233 – (1) În situatia săvârsirii unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni la regimul circulatiei care atrag sanctiunea contraventională complementara de anulare a permisului de conducere, cu exceptia celor prevăzute la art. 77 alin. (2) si (3), art. 78 alin. (3), art. 79 alin. (1) si (4), art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) si la art. 84 alin. (3) din ordonanta de urgentă, politistul retine permisul de conducere, eliberand titularului o dovadă inlocuitoare cu drept de circulatie pentru 15 zile.
(2) Prelungirea dreptului de circulatie se face de către seful politiei specializate, din 30 în 30 de zile, în baza unui document eliberat de procurorul care efectuează urmărirea penală sau de cel care exercită supravegherea cercetării penale, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti, iar în cursul judecatii, de către instanta sesizată cu judecarea cauzei.

Art. 234 – Dovada inlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulatie pentru o perioadă de 15 zile si în situatiile prevăzute la art. 230 lit. g), h) si k).

Art. 235 – Conducătorului de autovehicul sau tramvai care a încălcat o regulă de circulatie pentru care se dispune sanctiunea contraventională complementara de retinere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce si care prezintă la control dovada inlocuitoare a acestuia pentru o faptă săvârsită anterior, aflată în termenul de valabilitate, i se retine dovada prezentată si i se eliberează o noua dovada, cu valabilitate până la 15 zile, fără a se depăsi însă termenul de valabilitate al primei dovezi.

§ 2. Retinerea atestatului profesional

Art. 236 – (1) Atestatul profesional se retine atunci când se constata faptul ca valabilitatea acestuia a expirat.
(2) Retinerea atestatului profesional se dispune de către agentul constatator si se trimite autoritătii care l-a eliberat.
(3) Retinerea atestatului se consemnează în procesulverbal de constatare a contraventiei.

§ 3. Retinerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare
Art. 237 – (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor si tramvaielor se retine în următoarele situatii:
a) inspectia tehnica periodică a expirat;
b) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezentei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar;
c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasa si sonora, cu încălcarea prevederilor legale;
d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase;
e) avariile existente la autovehicul nu au fost reparate în termenul prevăzut la art. 181 pct. 19;
f) dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsa, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate;
g) sistemele de franare sunt defecte;
h) mecanismul de directie prezintă uzuri peste limitele admise;
i) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintă taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă;
j) zgomotul în mers sau stationare depăseste limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;
k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentă;
n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulatia pe drumurile publice;
o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, luneta ori geamurile laterale, care restrang sau estompeaza vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cat si din exterior, sau care împiedica ori diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numărului de înmatriculare;
p) autovehiculul prezintă scurgeri de carburant sau lubrifiant;
r) placutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate;
s) datele din certificatul de înmatriculare sau înregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
t) vehiculul nu a fost radiat din circulatie în conditiile prezentului regulament, caz în care se retin si placutele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit titularului certificatului de înmatriculare;
u) detinătorul nu face dovada încheierii asigurării auto de răspundere civilă;
v) în cazul nerespectării prevederilor art. 39 alin. (4); w) detinătorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat în uz.
(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) certificatul de înmatriculare nu se retine dacă conducătorul autovehiculului sau tramvaiului remediaza pe loc deficientele constatate, caz în care se aplică numai sanctiunea contraventională.
(3) În situatiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), g), h), p), r), t) si u), în locul certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se eliberează dovada inlocuitoare fără drept de circulatie.

Art. 238 – Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie detinătorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost retinut.

Art. 239 – Când conducătorul este depistat în trafic conducand un vehicul având dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare fără valabilitate sau cu valabilitatea expirată, politistul aplica si măsura retinerii plăcutelor cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, până la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras.

Art. 240 – (1) Pentru cazurile prevăzute la art. 237 lit. d) politistul ia măsuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spatiu amenajat, retinand certificatul de înmatriculare si plăcile cu numărul de înmatriculare sau înregistrare.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) politistul este obligat sa anunte de îndată unitatea de politie din care face parte pentru a se stabili, împreună cu unitătile de pompieri si de apărare civilă, destinatia finala pentru parcarea autovehiculului.

Sectiunea a 2-a – Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie

Art. 241 – (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se aproba, în cazurile prevăzute de art. 230 lit. a) si b), de către autoritătile prevăzute la art. 88 alin. (4) din ordonanta de urgentă, în raza cărora domiciliază titularul permisului, iar în cele prevăzute la art. 230 lit. f) si art. 231 alin. (1), de către aceleasi autorităti pe raza cărora contravenientul a săvârsit fapta, la propunerea politistului care a constatat contraventia.
(2) În cazul concursului de contraventii care atrag si puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se stabileste după cum urmează:
a) pe o perioadă de 30 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare contraventie, insumate cu punctele din evidenta, totalizează 15 puncte;
b) pe o perioadă de 60 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare contraventie, insumate cu punctele din evidenta, totalizează între 16 si 20 de puncte;
c) pe o perioadă de 90 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare contraventie, insumate cu punctele din evidenta, totalizează peste 20 de puncte.
(3) În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a hotărât suspendarea dreptului de a conduce, de către o autoritate străină competenta, pentru o faptă săvârsită pe teritoriul altui stat, în conditiile stabilite prin Conventia europeană cu privire la efectele internationale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificată de România prin Legea nr. 126/1997, seful directiei de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române aproba suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
(4) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin. (3), nu poate depăsi 90 de zile.

Art. 242 – Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai putin de 30 de zile, dacă titularul permisului absolvă un curs de sigurantă rutiera organizat de o scoala de conducatori de autovehicule autorizata, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din ordonanta de urgentă, precum si în situatia când fapta a fost urmărită ca infractiune, iar procurorul sau instanta de judecată a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul penal, cu conditia sa nu mai fi beneficiat de o astfel de măsura în ultimii 3 ani.

Sectiunea a 3-a – Restituirea permisului de conducere

Art. 243 – Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, când a intervenit una dintre situatiile prevăzute de art. 100 din ordonanta de urgentă.

Art. 244 – Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă pe raza căreia îsi are domiciliul sau resedinta, în cazul străinilor, când perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a expirat. În aceasta situatie titularul permisului de conducere intră în posesia documentului prezentând dovada inlocuitoare a acestuia, în original, precum si actul de identitate.

Art. 245 – (1) Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă care a retinut documentul:
a) când, în conditiile art. 88 alin. (4) din ordonanta de urgentă, s-a hotărât ca exercitarea dreptului de a conduce nu se suspenda;
b) la încetarea măsurii de sigurantă prevăzute la art. 112 lit. c) din Codul penal;
c) în baza ordonantei procurorului prin care s-a dispus neinceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărirea penală sau încetarea urmăririi penale;
d) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti prin care s-a dispus achitarea;
e) la încetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) cererea de restituire a permisului de conducere trebuie să fie însotită de documente care să ateste una dintre situatiile pentru care se restituie documentul, de dovada inlocuitoare a acestuia si de actul de identitate al solicitantului.
(3) Permisul de conducere se restituie si în cazul în care contravenientul a exercitat calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei în conditiile prevăzute de lege, iar instanta de judecată nu a solutionat cauza ori hotărârea judecătorească a rămas definitivă după 1 an de zile de la introducerea plângerii, situatii în care intervine termenul de prescriptie a executării sanctiunii.

Sectiunea a 4-a – Anularea permisului de conducere

Art. 246 – (1) Anularea permisului de conducere se dispune de către autoritătile prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgentă, pe raza cărora s-a petrecut fapta sau de către aceleasi autorităti, pentru faptele constatate de politistii din subordine, în baza hotărârii judecătoresti rămase definitivă pentru săvârsirea infractiunilor prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgentă, precum si în cazul prevăzut în alin. (2) din acelasi act normativ.
(2) Anularea permisului de conducere se dispune de către directia politiei specializate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, în cazul în care împotriva titularului acestuia s-a hotărât o astfel de măsura de către o autoritate străină competenta, pentru o faptă săvârsită pe teritoriul altui stat, în conditiile stabilite prin conventia prevăzută la art. 241 alin. (3).

Art. 247 – (1) Persoana al carei permis de conducere a fost anulat va fi încunostintată în scris despre măsura luată, în termen de cel mult 5 zile de la luarea hotărârii.
(2) Împotriva hotărârii de anulare a permisului de conducere se poate introduce actiune în justitie, în contenciosul administrativ, potrivit legii.

Art. 248 – Hotărârea asupra anulării se înscrie în evidentele Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura teritorială de specialitate care a eliberat permisul de conducere.

Sectiunea a 5-a – Obtinerea unui nou permis de conducere

Art. 249 – Persoana al carei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, dacă îndeplineste conditiile prevăzute la art. 103 din ordonanta de urgentă.

Art. 250 – Dosarul de examinare trebuie să cuprindă, pe lângă documentele prevăzute la art. 57:
a) cererea de prezentare la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere în locul celui anulat;
b) copia hotărârii judecătoresti rămase definitivă;
c) dovada ca a absolvit un curs de legislatie rutiera si conduita preventivă organizat de o scoala de conducatori de autovehicule autorizata.

Sectiunea a 6-a – Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârsirea contraventiilor

Art. 251 – (1) Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârsirea contraventiilor se dispune de către politisti, prin acelasi proces-verbal de constatare a contraventiei, o dată cu aplicarea sanctiunii amenzii.
(2) Sunt supuse confiscării: a) mijloacele speciale de avertizare luminoasa si sonora detinute, montate si folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (2)-(4) din ordonanta de urgentă;
b) mijloacele tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar si a dispozitivelor antiradar.

Sectiunea a 7-a – Imobilizarea vehiculului

Art. 252 – Imobilizarea unui vehicul consta în scoaterea acestuia în afară părtii carosabile, pe acostament sau cat mai aproape de marginea drumului, ca urmare a săvârsirii de către conducătorul acestuia a unei fapte prevăzute la art. 104 alin. (1) din ordonanta de urgentă si punerea acestuia în imposibilitate de miscare de către persoanele autorizate, conform normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de retinere.

Art. 253 – (1) Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces-verbal de către politist.
(2) Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus în circulatie de către un alt conducător calificat indicat de persoana vinovata sau de către proprietar, precum si atunci când cauzele care impuneau luarea acestei măsuri au fost inlaturate pe loc.
(3) Efectele imobilizarii încetează în momentul în care au fost inlaturate motivele care au dus la luarea acestei măsuri si se dispune de către agentul constatator sau seful acestuia.

Art. 254 – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către politisti, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către politistii de frontieră.
(2) Constatarea contraventiilor se poate face si fără oprirea contravenientului, precum si în lipsa acestuia, dacă săvârsirea contraventiilor este probată cu un mijloc tehnic certificat, potrivit legii, din dotarea politiei.
(3) Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 226 si 228, la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.-S.A. sau la Trezoreria Ministerului Finantelor Publice, agentul constatator făcând mentiune despre aceasta în procesul-verbal.

Capitolul 11 – Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 255 – Sistemul cu puncte penalizatoare se pune în aplicare în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Art. 256 – În desfăsurarea activitătilor de prevenire a accidentelor, politia poate solicita sprijinul unor conducatori de autovehicule care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii.

Art. 257 – Cu ocazia preschimbarii permiselor de conducere emise anterior datei de 1 decembrie 1995 cu cele model nou, echivalarea dintre vechile si noile categorii se face după cum urmează:
a) categoria G cu categoria A;
b) categoria A cu categoria A;
c) categoria B cu categoria B;
d) categoria C cu categoria C;
e) categoria D cu categoria D;
f) categoriile C, E si/sau C + E cu categoria CE;
g) categoriile B, C, E si/sau B + E si C + E cu categoriile BE si CE;
h) categoriile C, D, E si/sau C + E si D + E cu categoriile CE si DE;
i) categoriile B, C, D, E si/sau B + E, C + E si D + E cu categoriile BE, CE si DE;
j) categoria F cu categoria Tr;
k) categoria H cu categoria Tb;
l) categoria I cu categoria Tv.

Art. 258 – (1) Politia asigura insotirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competentei.
(2) Se însotesc cu echipaje ale politiei demnitari români sau oficialitati străine cu functii similare acestora, după cum urmează:
a) presedintele României;
b) presedintele Senatului;
c) presedintele Camerei Deputatilor;
d) primul-ministru al Guvernului.
(3) În situatii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenta, pot beneficia de insotirea cu echipaje de politie si ministrii din Guvernul României sau omologi din străinătate aflati în vizita oficială în România, precum si sefii misiunilor diplomatice, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare.
(4) Beneficiază de însotire si candidatii la functia de Presedinte al României, pe timpul campaniei electorale, după validarea candidaturii, numai pe raza localitătilor unde au loc activitătile electorale.
(5) Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun restrictionarea circulatiei pe anumite sectoare, precum si transporturile agabaritice sau speciale vor fi însotite numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Române, în functie de disponibilitati, contra cost, potrivit tarifelor stabilite de normele legale.
(6) Beneficiază de însotire cu echipaje de politie fostii presedinti ai României, în conditiile legii.

Art. 259 – Societătile detinătoare de autovehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri sunt obligate să le doteze cu aparate de control al timpilor de odihnă si al vitezei de deplasare, omologate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 260 – (1) În toate unitătile de învătământ, curs primar si gimnazial, se vor preda elevilor săptămânal si respectiv lunar, pe parcursul anului scolar, lectii de circulatie rutiera.
(2) Politistii din structura abilitata a Ministerului de Interne vor sprijini si îndrumă cadrele didactice din unitătile de învătământ în desfăsurarea acestei activităti.

Art. 261 – La data organizării, potrivit legii, a serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, atributiile prevăzute de prezentul regulament pentru Directia Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne se exercită, după caz, de către acestea.

Art. 262 – În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au următorul înteles:
1. viabilitatea drumului – starea tehnica corespunzătoare a părtii carosabile, constând în practicabilitatea permanenta a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor si existenta amenajărilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenta si siguranta circulatiei;
2. amenajare rutiera – orice constructie amplasata pe partea carosabilă sau în zona acesteia, destinată reglementării circulatiei rutiere;
3. declivitate – inclinarea unui drum pe o portiune uniforma fată de axa orizontala;
4. urgenta – situatia de criza sau de pericol potential major care necesita deplasarea imediata pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinte negative, pentru salvarea de vieti omenesti sau a integritătii unor bunuri ori pentru limitarea distrugerii mediului înconjurător;
5. coloana cu regim prioritar – o grupare de doua sau mai multe autovehicule, însotite de unul sau mai multe autovehicule cu regim de circulatie prioritar.